O zi dedicată culturilor fixatoare de azot

​Forumul APPR, în colaborare cu Agro Chirnogi și grupul de firme Maria Trading din județul Călărași, a organizat pe 29 septembrie a.c cea de-a doua ediție a evenimentului „Ziua plantelor fixatoare de azot” în cadrul căruia culturile „vedetă” au fost leguminoasele, în speță soia. Partener principal al manifestării a fost compania americană Corteva Agriscience, care a venit cu genetica și produse fitosanitare de top, iar acestea au fost puse în valoare de tehnologia aplicată dar, mai ales, de apa provenită din irigații.

​În deschiderea evenimentului a luat cuvântul Alina Crețu, director executiv Forumul APPR, care a declarat: „Culturile fixatoare de azot vor reprezenta o prioritate în următoarea perioadă, pe lângă celelalte provocări ale sectorului agricol și ne-am făcut din treaba aceasta o misiune. Provocările anului acesta însemnă producții foarte mici în partea de sud a țării și extrem de mici în Dobrogea și Moldova. Este un an problematic chiar și pentru zonele care au obținut producții mai mari, așa cum sunt în Oltenia, Câmpia de Vest sau Transilvania, din cauza prețurilor de comercializare mici a recoltelor.
Pentru noi nu ne rămâne altceva de făcut decât să fim mai buni în aplicarea elementelor pe care le putem controla în cultură, iar acestea țin în primul rând de tehnologiile pe care le utilizăm, de deciziile manageriale pe care le luăm la nivel de fermă, precum și de soluțiile de genetică și produse de protecția plantelor pe care le alegem.” 

​În calitate de partener principal al evenimentului, reprezentantul companiei Corteva Agriscience, Jean Ionescu, director general pentru România & Republica Moldova, a afirmat că agricultura României este împărțită în două părți din punct de vedere al producțiilor. „În partea de vest a țării, în Transilvania, la porumb producțiile medii se situează între 11 și 13 t/ha și în sudul României, în Muntenia, Dobrogea, Bărăgan productivitatea fără apă este la un nivel extrem de scăzut, de 1 - 3 t/ha, care nu generează performanță, din contră aduce pierderi.
Aici, la AgroChirnogi, se irigă și parcă este o altă lume. Vă încurajez să intrați în loturile de soia și porumb ca să vedeți cum tehnologia aplicată și apa fac diferența. Din păcate, soia este o cultură minoră în România, care ocupă doar 157.000 ha – aș spune că este o cultură după virgulă.
Corteva Agriscience este compania lider în furnizarea de semințe și produse de protecția plantelor. În SUA domeniul biotehnologiei este foarte avansat.
Corteva Agriscience are în testare hibrizi de porumb Pioneer care fixează azotul în sol. Din păcate, Europa este în afara trendului.”

​Un invitat special al evenimentului din câmp a fost Lucian Buzdugan, pionier al culturii de soia în România, care a susținut o prezentare cu privire la avantajele economice și agronomice pe care țara noastră le-ar obține dacă ar extinse sistemele de irigații și încuraja includerea plantelor fixatoare de azot în asolamentul fermelor autohtone.
Potrivit domniei sale, dacă am putea iriga 3 milioane ha - atât cât aveam în perioada regimului comunist, soia și lucerna ar putea ocupa 800.000 ha, iar producția de proteină brută pe care ar genera-o cele două culturi s-ar ridica la cca 2 milioane tone - cu mult peste cantitatea de proteină brută pe care o pot asigura culturile de porumb și grâu.
„În aceste condiții, producția obținută de pe cele 3 milioane ha ar fi echivalentă cu cea realizata pe 5 milioane ha. Am putea obține aceste performanțe însă aceste lucruri ar trebui gândite de cei care ne conduc“, a susținut Buzdugan.

​Varietăți de soia productive
La ediția 2023 a evenimentului dedicat plantelor fixatoare de azot, fermierii au avut ocazia să viziteze câmpurile semănate cu soia și să aprecieze productivitatea varietăților Pioneer. Producțiile realizate de cele trei soiuri pe care compania le-a avut în platforma demonstrativă de la Agro Chirnogi s-au situat între 4,6 și 5 t/ha, iar prezentarea acestora a fost realizată de Andrei Ciocoiu, Category Marketing Manager Seeds Corteva Agriscience România & Republica Moldova.
„Corteva Agriscience are cel mai performant portofoliu de semințe de soia.
La această cultură controlul buruienilor joacă un rol important. La nivel mondial există soluția de a le combate cu ușurință (notă: prin cultivarea de plante modificate genetic), dar la nivel european, din motive politice, nu dorim să o acceptăm.
Cred că fermierii ar trebui să tragă cu toții la aceeași căruță astfel încât să avem din nou acces la biotehnologii și să aducem înapoi profitabilitatea culturii de soia. Ca să menținem cultura de soia convențională liberă de buruieni trebuie să aplicăm multe erbicide deoarece cu fiecare buruiană pe care nu o controlăm suntem penalizați la producție.
Dacă am cultiva același soi de soia, însă modificat genetic, cu rezistență la substanța activă glifosat, producția ar crește cu minimum 1 tonă/ha.
Leguminoasele sunt cele mai prietenoase culturi ale solului deoarece reușesc să își ia aportul de azot din atmosferă și dau terenului o bine-meritată pauză de la azotul chimic, de la uzura pe care o exercităm asupra lui și până la urmă trebuie să avem grijă de sol pentru că este baza producțiilor noastre.
Astăzi, sub aspect economic, leguminoasele aduc o „umbră” de productivitate, dar consider că ar trebui apreciate nu doar după producția pe care o asigură, ci și după cantitatea de azot pe care o lasă în sol. 

​Soia, lucerna, mazărea, năutul etc joacă un rol important în rotația culturilor practicată la nivelul fermelor. Studiile arată clar minusurile pe care le realizezi în cazul practicării monoculturii. Epoca de semănat și rotația sunt unelte la îndemâna fermierilor.
Privitor la soiurile prezentate în cadrul acestei platforme, primul, respectiv P18A02, îl recomandăm pentru fermierii începători, care nu vor să mai intervină cu o udare sau două și în luna august. Îl recomandăm și în centrul și vestul țării, la neirigat, acolo unde regimul pluviometric este mai bun. Poate fi cultivat ca și cultura a doua.  
P18A02 este primul soi din portofoliu care a venit din noua linie genetică, seria A, din SUA. Soiul vine cu un plus de productivitate și recoltele se situează între 4,5 și 5 t/ha.
Dacă vrem să jucăm în următoarea ligă și avem un pic de experiență, controlăm furnizarea de apă la plante, recomandăm soiul P21T45, care asigură producții de 5 – 5,5 t/ha. Acest soi a prins repede teren în România comparativ cu PR92B63, care nu iartă nici o greșeală în tehnologia de cultivare. Îl recomandăm fermierilor care vor să facă din soia o cultură mai bună decât cea de mazăre și care vor să obțină 4 - 4,5 t/ha fără prea mult stres.
Pentru jucătorii adevărați, care vor să țintească sus, adică producții de 6 t/ha, recomandăm soiul PR92B63. Pentru a-l pune în valoare, toți factorii de producție trebuie să fie controlați foarte bine. Personal am văzut producții de peste 6 t/ha în România. Este un soi îndrăgit și aici, la Agro Chirnogi, dar și în Insula Mare a Brăilei.
Anul acesta venim cu două soiuri noi de soia, cu caracteristici îmbunătățite și productive.
Vom înlocui PR92B63 cu un soi din generația nouă, care va aduce un plus de producție de minimum 10%.
Ne preocupăm să aducem varietăți mai productive însă piedica noastră principală este aceea că 99,9% din soia produsă în SUA este modificată genetic, iar legislația europeană este draconică în sensul că gradul de impurificare a semințelor cu OMG nu trebuie să depășească 0,1% și astfel procesul de curățare este destul de anevoios.
Vindem soia nemodificată genetic în Europa, căci pe alte continente nu concep soiuri de soia fără rezistențe induse. La ora actuală nu se mai discută doar de rezistență la glifosat, ci și la 2,4 D.
Fermierii europeni pierd din productivitate.
Dacă comparăm un soi de top din SUA, modificat genetic, cu unul din Europa, convențional, primul asigură o producție mai mare cu cel puțin 20% - acesta este prețul pe care agricultorii europeni îl plătesc pentru o decizie politică.
Viteza cu care aducem din SUA în Europa hibrizi de porumb de top este de maximum 3 ani, iar în cazul culturii de soia este de peste 10 ani”, a susținut specialistul Corteva Agriscience.
 
Ana Ioniță