Obiectiv de fermier: randament şi eficienţă

„Facem agricultură la un nivel de neimaginat în urmă cu 15–20 de ani“ - aceasta a fost printre primele fraze pe care mi le-a adresat Nicolae Popescu, fermier din judeţul Ialomiţa, atunci când l-am întâlnit la un eveniment al APPR.

Dotarea cu tehnică agricolă performantă, aplicarea unor tehnologii de cultivare care dau rezultate, bazate pe teste comparative, precum şi posibilitatea depozitării producţiei i-au permis să crească în timp performanţa agricolă din fermă, acest lucru avându-l în minte în mod permanent, după cum mi-a mărturisit domnia sa.

Sunt de fel din judeţul Vâlcea şi iată că se împlinesc 44 de ani de când am rămas în Câmpia Bărăganului, unde am o fermă de 1.500 ha în localitatea Albeşti. În agricultură te întâlneşti cu tot felul de situaţii, de exemplu, anul acesta am întors 130 ha de rapiţă pentru că nu a plouat la timp şi cultura avea o densitate slabă, dar nu mă plâng pentru că eu am ales să lucrez în acest domeniu. Ne gândim în permanenţă la obţinerea performanţei şi când ai în vedere acest aspect faci tot ce ţine de tine pentru a o obţine. La cultura de rapiţă obţinem o producţie medie cuprinsă între 4.000 şi 4.500 kg/ha, iar la porumb peste 10 tone/ha în mod obişnuit. Am renunţat să mai cultivăm floarea-soarelui deoarece are boli comune cu rapiţa, iar una dintre cele mai periculoase este putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum). Rotaţia culturilor agricole este sfântă pentru noi. 95% din supafaţa cultivată cu porumb a avut ca plante premergătoare grâul şi rapiţa şi de aceea nu am avut probleme mari cu dăunătorii. Încercăm să revenim cu porumbul pe aceeaşi suprafaţă o dată la trei ani. Evităm monocultura şi încercăm să reducem la cote acceptabile atacul de Tanymecus (răţişoara porumbului). În general, problemele pot deveni şi mai mari atunci când în vecinătatea solelor tale nu se respectă o rotaţie corespunzătoare şi trebuie să iei măsuri suplimentare pentru a le înlătura. Anul acesta am întors porumbul de pe o suprafaţă de circa 25 ha. Sămânţa a fost tratată cu substanţe neonicotinoide, am făcut tratamente în vegetaţie, chiar şi de 4-5 ori, am încercat să salvez cultura, dar nu am reuşit pentru că atacul de răţişoară a fost unul intens. Am semănat din nou şi cheltuielile au crescut. Când faci producţii ridicate poţi suporta o parte din aceste costuri. Aşadar, pentru noi rotaţia culturilor este o verigă importantă în activitatea agricolă şi, totodată, o metodă ieftină. Consider că tratamentul cu neonicotinoide la seminţele de porumb este foarte important pentru că altfel nu poţi salva cultura. Chiar şi aşa, şi chiar dacă revii cu porumbul după 3 ani pe acelaşi teren, tot există semne de întrebare în ceea ce priveşte succesul culturii, pentru că există o rezervă mare a populaţiei dăunătorului.

Atacul de Tanymecus este o problemă specifică zonei de sud-est a României. Dăunătorul este prezent şi în Bulgaria, Rusia, Ucraina, dar nu creează probleme aşa mari. Pentru noi porumbul este cea mai profitabilă cultură. Folosim hibrizi din grupele 300-400 FAO, ne străduim să semănăm devreme, la începutul lunii aprilie pentru a beneficia de rezerva de apă din sol. Semănăm devreme şi pentru că ştim că luna mai este mai ploioasă. Tehnologia de cultivare trebuie îmbunătăţită în mod permanent. Materialul biologic se perimează în timp şi de aceea testăm mereu noi hibrizi, care ne pot asigura spor de producţie. Cultivăm în fiecare an 7-8 hibrizi şi 1-2 hibrizi noi pentru a-i observa, iar testele le facem pe sole de 5-10 ha. Îi urmărim în timpul vegetaţiei şi, cel mai important, la recoltare, când urmează şi proba cântarului. Suntem mereu interesaţi să adoptăm orice metodă tehnologică bună care ne poate aduce spor de producţie. Urmărim să avem în cultură acei hibrizi care dau un procent mai mare de profitabilitate.

Totodată, testăm şi produsele noi pe care le introducem în schema de tratamente, cum ar fi biostimulatorii, îngrăşămintele foliare etc., şi recomand fermierilor să-şi facă propriile teste, deoarece puţine produse din piaţă chiar dau rezultate în câmp. În urmă cu doi ani am fost în SUA şi am rămas foarte impresionaţi de producţiile pe care le obţin ei: 4-5 t/ha la soia, respectiv 15-18 t/ha la porumb şi de cât de evoluaţi sunt faţă de Europa. Toate seminţele de soia şi porumb sunt modificate genetic, fac rotaţie soia-porumb fără să aibă probleme, iar erbicidarea o fac numai cu glifosat. Nu au nevoie de irigaţii pentru că în zona de favorabilitate, numită Cordonul Porumbului, plouă frecvent. Cultura de porumb ocupă 52 milioane de hectare. Personal, am cultivat soia modificată genetic timp de 3 ani, până când am intrat în UE şi această cultură a fost interzisă. Soia MG are un potenţial de producţie mai mare decât cea convenţională, iar costurile de producţie sunt mai mici.

În România, o altă problemă care limitează extinderea culturii de soia este lipsa sistemului de irigaţii. De curând ne-am înscris într-o Organizaţie a Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI), deoarece cultivăm 300 ha în luncă - pe malul Ialomiţei şi dorim să construim un sistem de irigaţii local. Avem terenuri şi în vecinătatea comunei Dor Mărunt, lângă Dâlga, existând intenţia să se realizeze şi acolo un sistem de irigaţii. Acele terenuri sunt extraordinare sub aspect productiv. Dacă aş avea posibilitatea să irig, m-aş concentra pe două culturi, respectiv porumb şi soia. Dispunem de maşini agricole performante, avem tractoare de mare putere, care ne permit să eficientizăm lucrările. La două zile după ce recoltăm putem să pregătim terenul şi să semănăm, ceea ce înseamnă foarte mult. Anul trecut, pe toată suprafaţa cultivată cu porumb am semănat grâu, lucru care nu s-ar fi întâmplat dacă nu aveam o dotare tehnică corespunzătoare.

Un alt aspect care ne permite să eficientizăm şi mai mult activitatea fermei este faptul că dispunem de spaţii de depozitare cu o capacitate de 12.000 de tone şi, din fericire, nu suntem nevoiţi să vindem la recoltare. Întreaga producţie o depozităm în silozuri şi magazii, iar când găsim momentul favorabil o valorificăm. Vânzând atunci când există un curs favorabil la producţia obţinută putem face profituri mai bune.

Ana IONIŢĂ