Oierii se tem de dubla impozitare şi ies în stradă

Joi, 2 aprilie 2015, crescătorii de ovine, filmaţi din aer de drona de supraveghere a Jandarmeriei, strigau în gura mare în faţa Guvernului atât „să nu li se jupoaie de două ori pielea“ de pe mioare (acuzând o potenţială dublă impozitare), cât şi să fie rezolvată promisiunea de a li se plăti 38 de lei per cap de oaie, nu 28 cum s-a decis. „Daniele, nu lua două piei de pe oaia mea“ a fost bannerul cu cel mai mare succes la gazetarii însetaţi de scandal. „Prin Codul Fiscal se impozitează ori pe norma de venit, ori pe profit“, spune George Turtoi (MADR).

Lista revendicărilor a fost lungă, ne mărturisea în focul protestelor Cristinel Butnariu, vicepreşedintele Romovis şi preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine Giurgiu, fapt confirmat şi de comunicatul transmis din timp presei de către Federaţia Agrostar: întârzierea la plată a subvenţiilor, obligativitatea transformării exploataţiilor în exploataţii cu personalitate juridică. Şi asta nu este tot. Butnariu consideră că Ajutorul Naţional de Tranziţie (ANT), în valoare de 28 de lei, este o „batjocură“, o sumă cu care nu se poate compensa, spre exemplu, pierderea la preţul cărnii de miel în viu - 10 lei pe kilogram şi care este inechitabilă în comparaţie cu subvenţia la vaca de lapte şi dispariţia cotei (tot de lapte). „În momentul în care s-a anunţat protestul şi în momentul în care noi am dorit ieşirea în stradă, ca să închidă gura unei părţi din noi, s-a băgat subvenţia, ANT, care a fost de 28 de lei; o batjocură. O măsură compensatorie pentru piaţa europeană să fie de 28 de lei? Este ceva strigător la cer! Ce poţi să faci cu 28 de lei ca să compensezi o pierdere, în condiţiile în care de la 10 lei kilogramul de miel în viu s-a ajuns la (...) nimic? Ni s-au promis 38 de lei, cu toate că este o sumă infimă dacă stăm să ne gândim că Ministerul (n.r. - Agriculturii) calculează că şase oi echivalează cu o UVM (n.r. - Unitate Vită Mare), care primeşte la ora actuală 800 de lei. (...) Mai mult, cererea unică are 35 de pagini, pe care crescătorul trebuie s-o completeze. Practic, crescătorul de animale devine şi avocat, şi contabil”, mărturisea cu amărăciune în glas vicepreşedintele Romovis. Ca replică (ce-i drept ulterioară), George Turtoi, secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a spus că dacă nu s-ar fi declarat în plus circa un milion de oi, cuantumul plăţii ar fi fost altul. „Poate că, dacă nu erau neeligibile un milion de oi, subvenţia era de 38 de lei. Au fost mai multe ovine declarate şi, atunci când s-a stabilit cuantumul, s-a împărţit la mai multe; banii nu mai poţi să-i realoci. Plus că avem regresivitatea pe Ajutorul Naţional Tranzitoriu, situaţie în care trebuie să reducem cu 20% cuantumul din an în an. Dacă erau oile real declarate toate, atunci nu ar fi fost vreo problemă în final“, a declarat, pentru Revista AGRIMEDIA, George Turtoi. Totodată, la data de 2 aprilie, oierul giurgiuvean preciza că Paştele ortodox avea să se apropie şi mai puţin de cinci procente din şeptelul de miei era contractat. Şi asta din cauza temerilor intermediarilor de vizitele ANAF (producătorii de carne de miel nu vând încă pe factură). Chiar dacă kilogramul de miel în viu nu este mai scump de 10 lei, nu se mai înghesuie nimeni să cumpere marfa giurgiuvenilor. Şi nici n-au cum, în condiţiile în care există şi soluţia mielului de import, sosit la pachet cu acte în regulă. „Paştele se apropie şi nici 5% din miei nu au fost vânduţi; nici măcar n-au fost contractaţi sau «întrebaţi» cum spune ciobanul. (...) Ne aflăm aici din cauză că mai toţi comercianţii refuză să mai cumpere de la noi de frica controalelor ANAF. Nici o brânză, nici un miel nu s-au mai vândut către comercianţi decât dacă poţi să le oferi şi factură. Cum ciobanii noştri nu pot oferi un document fiscal, ei vor fi obligaţi să dea către abatoare, către anumiţi intermediari care vor prelua oile şi mieii şi le vor vinde ei către retaileri sau către micile magazine. În condiţiile actuale vom avea miel de Paşte, dar probabil că nu românesc; al nostru este încă la stână, n-a plecat încă nicăieri“, spunea Butnariu. Şi aici, George Turtoi a venit ulterior cu o explicaţie clară: „Supărarea lor ştiu că era mare pe carnetul de comercializare, pentru că acolo îţi apărea cantitatea efectivă de produs pe care o comercializezi şi aveau o temere nu că erau impozitaţi dublu, ci aveau o temere că ANAF o să le ceară carnetele de comercializare şi o să le pună impozit şi pe brânză, când ei deja plătesc ca normă de venit. Nu este aşa, pentru că în Codul Fiscal se impozitează ori pe norma de venit, ori pe profitul pe care îl ai sau pe venitul pe care îl ai efectiv. Nu are cum să fie dublă impozitare“, fiind astfel clarificată nelămurirea. Chiar dacă Ministerul Agriculturii încearcă să le impună oierilor care încasează subvenţii europene mai mari de 5.000 de euro că trebuie să devină persoană juridică, ei nici nu vor să audă de aşa ceva. Şi totuşi, potrivit celui mai nou comunicat de presă al APIA, „pentru a dovedi calitatea de fermier activ, fermierii persoane fizice care în anul anterior de plată au beneficiat de plăţi directe care depăşesc cuantumul de 5.000 de euro se pot înregistra la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului ca persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale, potrivit prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, sau ca persoane juridice, care desfăşoară o activitate agricolă. Fermierii persoane fizice care în anul anterior de plată au beneficiat de plăţi directe care depăşesc cuantumul de 5.000 de euro şi care nu se înregistrează la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, trebuie să furnizeze documente din care să rezulte îndeplinirea uneia dintre următoarele condiţii: a) cuantumul anual total al plăţilor directe reprezintă cel puţin 5% din veniturile sale totale obţinute din activităţi neagricole în ultimul an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de dovezi verificabile; b) veniturile totale obţinute în cadrul exploataţiei din activităţi agricole reprezintă cel puţin o treime din veniturile totale obţinute în ultimul an fiscal pentru care sunt disponibile dovezi verificabile“.  Practic, ne-am convins încă o dată că aceia care i-au scos pe fermieri în stradă nu au comunicat cele discutate cu reprezentanţii MADR înainte de protest. George Turtoi nu înţelege de ce acest lucru se perpetuează şi ia amploare. „Nu ştim prea bine ce cereau, pentru că toate lucrurile sesizate erau rezolvate. Părerea mea este că s-a vrut neapărat să se iasă neapărat în stradă, nu s-a comunicat nimic din partea liderilor către fermieri şi i-au lăsat cu impresii false, atât în ceea ce priveşte subvenţia (că nu se primeşte), dubla impozitare, persoana fizică şi PFA, care era soluţionată de o lună deja, s-au transmis nişte informaţii care nu erau conforme cu realitatea“, a spus secretarul de stat, făcând referire la motivaţia protestelor. Conform spuselor sale, chiar dacă a existat atât o supradeclarare la bovine, cât şi regresia ANT, Ministerul Agriculturii a încercat constant să vină cu soluţii de redresare a problemelor. „Acest sprijin naţional va fi completat cu o schemă de minimis pentru achiziţionarea de mioare pe partea de genetică în cuantum de 10 lei.“ Proteste oieri, partea II-a? O zi mai târziu, cu ocazia deschiderii Târgului de Florii, care are loc în perioada 3-5 aprilie 2015 la sediul Ministerului Agriculturii, şeful MADR, Daniel Constantin, spunea că nu crede că fermierii vor mai protesta şi după Paşte, aşa cum au promis, în condiţiile în care banii de subvenţie sunt deja în conturi, iar protestul din 2 aprilie era unul... să spunem gratuit. Chiar şi dacă se află de cealaltă parte a baricadei, Constantin a recunoscut că vina pentru întârziere nu a fost în întregime a MADR, explicaţia nefiind însă de ajuns pentru oieri. Promitea pe atunci că fermierii crescători de bovine îşi vor primi subvenţia, lucru care s-a şi întâmplat. „Lucrurile au fost tranşate ieri, mă rog, nu vreau să spun mai multe, dar oierii ştiau că au banii deja în conturi. Pentru bovine am primit asigurări că toto ceea ce am spus ieri se va certifica, în sensul că săptămâna viitoare vor avea fondurile în cont şi nu se mai pune problema, sper eu. Fondurile au fost disponibile; primulministru, ministrul de Finanţe ne-au alocat toate fondurile necesare. Am spus-o şi ieri: au fost cauze externe - accesul în baza de date, lucru care nu a depins de Ministerul Agriculturii sau de APIA, dar sigur că nu vrem să mutăm responsabilitatea. Până la urmă, fermierul se uită la cel care trebuie să plătească, şi anume la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură. Important  este că într-un final am reuşit să rezolvăm toate problemele, toate instituţiile statului ne-au ajutat în acest proces şi fermierii şi-au primit plăţile şi pentru ovine, şi pentru caprine şi îşi vor primi săptămâna viitoare şi pentru bovine“, mărturisea liderul de la palatul din strada Carol I. Circa 2.500 de crescători de bovine şi ovine membri ai Sindicatului Naţional al Crescătorilor de Bovine din România şi ai Sindicatului Naţional al Crescătorilor de Ovine din România (aproximativ 1.000, conform informaţiilor neconfirmate de Jandarmerie), afiliate la Federaţia Agrostar au protestat joi, 2 aprilie, în faţa Guvernului, după ce negocierile cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de la începutul săptămânii „nu au avut ca rezultat rezolvarea problemelor“ cu care aceştia se confrunta. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informa la 31 martie 2015 că a efectuat plata aferentă Ajutorului Naţional Tranzitoriu (ANT) - schema cuplată de producţie în sectorul ovine/caprine pentru anul de cerere 2014, în sumă totală autorizată la plată de 275.617.976,40 lei pentru un număr de 57.954 de fermieri, cuantumul calculat pentru ovine/caprine fiind de 28,08 lei/cap de animal. Eligibile la plată au fost 8.596.062 de ovine şi 1.219.393 de caprine.

Ionel VĂDUVA