Oltenii «fură» primii şi la inseminarea artificială a mătcilor

Cu o medie de 29 de ani şi 4 luni, cei şapte olteni fantastici de la Apiexpert nu vor să se ia la întrecere cu Dumnezeu, ci doar să fure un pic startul. Aşa se face că anul acesta au contractat 8.000 de mătci, în majoritate pentru export, folosind atât selecţia naturală, cât şi inseminarea artificială a reginelor.

„Nu ne-am gândit din prima să producem noi mătcile“

Poate unde părea prea complicat fenomenul. Căutau însă un producător de matcă serios, care să îi asigure de calitatea materialului genetic. Aşa au aflat că o matcă bună poate să coste şi 65 de euro, iar randamentul era de circa 85%. Ceea ce, pentru buzunarele lor, era puţin cam scump. Atunci s-au întrebat: „Dar dacă am produce noi mătcile?“. De la întrebare şi până la faptă au trecut ceva zile. A început o întreagă campanie de informare. „Noroc cu internetul, zice tânărul nostru apicultor (deşi este mult prea puţin spus apicultor, mai degrabă bussines man).“ Aşa au aflat de Patrick Vienne, creatorul Apiselect, care făcea aşa ceva la nivelul cel mai de sus pe o insulă (Ile D`Yeu) aflată la 20 km de ţărm, un loc ideal pentru a nu avea influenţă externă. Asta prin 2011, moment în care s-au deplasat într-un schimb de experienţă pe insula unde francezul se ocupa cu multiplicarea mătcilor pentru albina caucaziană. Aşa a început o colaborare frumoasă cu specialistul francez care, în mai multe rânduri, a venit în Cetatea Banilor, unde a ţinut şi o conferinţă pe tema creşterii şi selecţiei mătcilor la USAMV Craiova, pentru a împărtăşi către cât mai mulţi apicultori români din experienţa sa. Atunci a participat activ şi la alegerea celor cinci locaţii în care Apiexpert îşi desfăşoară acum activitatea de selecţie şi multiplicare a mătcilor.

Radu Guţescu, la 30 de ani, a absolvit ASE, dar şi Medicina

În timp ce studia medicina, a lucrat la o firmă de produse naturiste. A ajuns chiar manager de vânzări. Acolo a învăţat cum e cu marketingul. Asta i-a folosit foarte mult în activitatea de acum. A ştiut să facă sampling şi afacerea a crescut rapid. Una dintre primele realizări a fost site-ul de prezentare, care este făcut profesionist şi i-a ajutat foarte mult în contactul cu clienţii. Din păcate, nu este aşa uşor de extins activitatea pe cât de rapid se mişcă piaţa, aşa că în momentul în care scriu aceste rânduri Apiexpert are toată producţia arvunită. Cine mai doreşte mătci de calitate trebuie să se înscrie pe lista de aşteptare a anului viitor. Şi asta cât mai rapid, pentru că au crescut cererile din exterior. Doar din Anglia are comenzi de 4.000 de bucăţi, în condiţiile în care anul acesta au capacitatea de producţie estimată la 8.000 de unităţi. Mai exportă în Italia, Estonia (estonienii vor mătci iernate şi sunt dispuşi să plătească mai mult, aşa că s-au orientat spre extinderea producerii de mătci iernate) şi Bulgaria, deocamdată. În România sunt printre singurii care aplică metoda hybrid breeding, această metodă a hibridării genetice (un hibrid format în interiorul rasei prin folosirea varietăţilor genetice). De altfel, varietatea genetică este cea care creează efectul de heterozis al hibridului. În felul acesta se asigură produşi de o calitate excepţională şi totodată o uniformitate a mătcilor obţinute. Conform statisticilor, precizează specialistul craiovean, până la 96% din acestea au caracteristici identice. Aici tânărul vorbea cu o pasiune de nestăpânit, subliniind că „asta este o muncă de o viaţă şi suntem pregătiţi să o ducem până la capăt, iar timpul este de partea noastră pentru că suntem toţi tineri“.

Radu Guţescu vorbeşte tot timpul la plural

Deşi este clar că el este liderul! Nu spune niciodată „m-am gândit, am făcut, am dres etc.“. Iată un mic exemplu: „Am început afacerea cu albinele acum 7-8 ani. Cu gândul de a face producţie. Dar nu ne prea ieşea cu plus. Atunci ne-am gândit care ar fi cauzele. Identificând cauzele puteam să căutăm o soluţie. Aşa am ajuns la concluzia că mătcile ar fi cauza. O matcă poate schimba în 30 de zile o întreagă familie de albine. Aşa am început să căutăm un furnizor de mătci. De aici până când ne-am hotărât să devenim noi producători de mătci este deja o întreagă poveste“. I-am replicat că sunt dispus să o ascult pe îndelete. Din păcate era pe fugă. Avea de făcut câteva livrări de mătci pănă la ora 14 şi cu o noapte înainte mutase câteva sute de stupi dintr-o parte în alta a Olteniei. La cules de floare de salcâm. A dus stupii pentru producţie mai spre munte, la Roşia de Amaradia în Gorj, că în Dolj salcâmii se scuturaseră deja. Atunci am găsit rapid o soluţie. M-am urcat în maşina lui şi, pe drumul spre Segarcea, acolo unde are familiile de reproducţie, ne-am apucat de povestit. De fapt eu eram responsabil doar cu mirările şi cu iscodirea subiectului.

Cum arată un aparat de inseminat mătcile

Era neapărată nevoie de aşa ceva pentru a putea controla procesul de selecţie. „Oricum, tot natura face selecţia cea mai bună“, este convins specialistul. După ce l-au cumpărat (a costat cam 3.500 de euro) a trebuit să apeleze la experienţa specialistului francez, care acum a vândut afacerea din insulă şi s-a pensionat. Valentin şi Viorel (care este singurul mai în vârstă) sunt cei care îl mânuiesc acum. Au ales un kit complet de inseminare artificială Schley, care are un microscop şi o cameră de luat vederi cu ajutorul căreia se pot face inseminări şi cu proiectare pe un ecran. Pentru anestezie se foloseşte dioxidul de carbon. Acesta trebuie să aibă presiunea reglată şi să fie încălzit prin apă caldă, temperatura nu trebuie să scadă sub 25 de grade Celsius, în aşa fel încât să nu afecteze matca. Se presupune că temperatura scăzută duce la melanoză, o afecţiune care duce la moartea mătcii. Trântorii folosiţi la inseminarea artificială sunt selectaţi, spune Radu Guţescu. „Noi utilizăm împerecherea hibridă cu 4 linii. De exemplu, o matcă din linia 3 inseminată artificial cu sperma de la trântorii din linia 4 este folosită ca matcă de prăsilă din care vom trage mătci hibride (3x4). Aceste mătci hibride obţinute se vor împerechea natural şi vor fi folosite pentru producerea de trântori. În mod analog, mătcile din linia 1 vor fi împerecheate cu trântori din linia 2 şi vom obţine mătci hibride (1x2). Mătcile de producţie se vor obţine din încrucişarea mătcilor hibride (1x2) cu trântorii produşi de mătcile hibride (3x4).“

Folosesc 800 de nuclee de împerechere

Mai deţin şi 400 de familii pentru producţie. Cele 800 de nuclee cu trei rame şi hrănitor trebuie să conţină minimum 200 g de albină. Cantitatea de albină este esenţială pentru menţinerea temperaturii optime, între 30 şi 34 de grade Celsius, temperatură care favorizează transportul spermei din oviducte către spermatecă. Fiecare nucleu în parte este numerotat cu un număr unic de identificare, care se regăseşte în aplicaţia software de evidenţă a mătcilor. Folosesc doar material genetic importat de la cele mai renumite institute din lume. Totul sub supravegherea Institutului Naţional de Referinţă pentru Bolile Albinelor din România, care este singurul laborator acreditat RENAR de la noi.

Dorinţa de a realiza o fermă de elită le-a făcut totuşi şi rău

„Mai exact mediatizarea“, a spus cu of tânărul. Au luat amenzi pentru că oficialităţile nu erau pregătite să întâmpine aşa ceva. „Chiar nu ştiau ce este aceea o hibridizare în interiorul rasei, nu vroiau să înţeleagă că nu este vorba de metisare“, apoi au trimis tot felul de controale. „Ce nu înţeleg ei este că nimic nu se poate face doar prin constrângere şi că este necesară şi o politică de convingere şi comunicare“, a mai spus tânărul, care părea foarte pornit pe cei care nu vor să se deschidă la nou. Poate dacă ar fi luat matcă doar de la ei nu ar mai fi fost nici o problemă cu autorizarea, se mai gândea cu voce tare Radu Guţescu.

Câte ceva despre rasele de albină, preţuri şi livrări

Folosesc pentru reproducţie cinci rase. Prima, şi cea mai cunoscută, este albina Carpatină, o rasă autohtonă, robustă şi adaptată condiţiilor specifice ţării noastre. Apoi, albina Buckfast, care este un hibrid obţinut prin diferite încrucişări ale subspeciilor de albine melifere europene. Hibridul a fost obţinut de „Fratele Adam“, care avea în grijă stupina de la mănăstirea Buckfast. Această rasă este preferată de clienţii englezi. Carnica (Apis Mellifera Carnica) este rasa din care provine şi Carpatina. Provenienţa exemplarelor testate şi utilizate de Apiexpert este Slovenia, care este ţara de origine a Carnicăi, dar şi Austria. Ţară care foloseşte pe scară largă această rasă.  Albina italiană (Apis Mellifera Ligustica) pare a fi cea mai bună pentru zona noastră. Mai ales varianta de Ligustica, mai închisă la culoare, care provine din regiunea Alpilor Ligurici — zona de nord-vest a Alpilor italieni. Ultima în exemplificare, Albina Caucaziană, cea pe care Patrick Vienne a multiplicat-o peste 25 de ani în insulă. Apiexpert continuă relaţia cu Apiselect şi vinde pentru România mătci aduse din Franţa la 150 de lei cele împerecheate natural şi la 800 de lei cele inseminate artificial. Preţul mătcilor produse de Apiexpert se află direct pe site-ul lor. Se poate comanda online, prin telefon sau prin email. Transportul se face prin curier rapid. Trebuie precizat că, datorită specificului afacerii, nu se poate stabili o dată fixă de livrare, ci doar o dată preferată de livrare, care, din cauza diverşilor factori naturali, poate fi un puţin întârziată. Ar mai fi multe de spus, dar sper că măcar v-am deschis apetitul să intraţi pe site-ul Apiexpert.

Tudor CALOTESCU