Opiniile comisarului european Dacian Ciolos despre criza din sectorul legumicol

Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, a răspuns întrebărilor ziariştilor români înaintea Consiliului extraordinar al miniştrilor agriculturii din UE, de la Luxemburg, care a avut ca temă criza din sectorul legumicol european.

---

Răspunsul Comisiei Europene la criza prin care trec producătorii de legume europeni
Avem de-a face cu o criză majoră, care are o componentă de sănătate a consumatorilor, de care se ocupă colegul meu, comisarul Dalli, dar şi o componentă economică importantă: pentru castraveţi, roşii şi salată, în multe state din Europa, pur şi simplu a dispărut piaţa pentru câteva zile. În consecinţă, producătorii, inclusiv cei care au produse perfect vandabile, suferă de pe urma panicii şi lipsei de încredere a consumatorilor. Pentru a veni în sprijinul lor, am decis să înaintez un pachet de măsuri de urgenţă pentru a-i sprijini financiar pe fermierii aflaţi în dificultate. Vor veni bani pentru a compensa pierderile atât prin programe existente la nivelul organizaţiilor de producători, cât şi o sumă consistentă dintr-un fond de urgenţă pe care l-am creat special la nivel european.

Cum vor fi compensate pierderile producătorilor de legume români?
Pentru România, piaţa de export, mai ales pe relaţia Germania, s-a „topit”, afectând şansele de creştere a unui sector care tocmai începea să se pună pe picioare. Sunt bucuros aşadar să pot face maximul posibil în regulile europene, inclusiv activând-o pe cea de maximă urgenţă, aşa-zisul „articol de criză” din regulamentul organizării unice de piaţă. Compensaţiile se vor adresa atât producătorilor organizaţi - din păcate, în Romania există o singură organizaţie în zona Bucureşti-Ilfov -, cât şi celor care până acum nu s-au organizat. Pentru a putea beneficia de sprijin însă, şi unii, şi alţii, dar şi Ministerul Agriculturii trebuie să ia câteva măsuri de urgenţă. Organizaţia de producători existentă trebuie să introducă, şi ministerul să notifice Comisiei Europene imediat, mecanismul numit al „retragerii de pe piaţă”, baza legală a despăgubirilor. Producătorii neorganizaţi trebuie să semneze contracte de retragere de pe piaţă cu organizaţia de producători existentă - cum am spus, în România este una singură. Ministerul Agriculturii lucrează deja pentru a-i sprijini, respectiv pentru a elabora eventualele norme metodologice care să încadreze retragerea de pe piaţă. Producătorii trebuie să ştie că retragerea de pe piaţă presupune o compensaţie la kilogram, deci trebuie să existe o evidenţă a ceea ce se retrage şi cum se retrage. O soluţie bună este retragerea în vederea distribuirii gratuite, în scopuri caritabile, spitalelor, penitenciarelor. Pentru acest tip de retragere, compensaţia europeană este dublă. Este bine ca producătorii să-i consulte pe colegii lor din străinătate care au mai multă experienţă cu retragerea de pe piaţă şi pe viitor să nu mai ignore mecanismele de gestionare a riscurilor atunci când îşi gândesc programele de acţiuni finanţate de UE. Lumea, şi deci şi pieţele, nu este niciodată perfect sigură.

Care este volumul compensaţiei acordate la nivel european
În funcţie de tipul retragerii şi de produs, ea va varia între 41,9% şi 67,7% din preţul mediu european la castraveţi, roşii şi salată înregistrat în luna iunie, între 2007 şi 2010 - aceasta este perioada de referinţă utilizată de Comisie în cazul de faţă - pentru producătorii organizaţi. Pentru ceilalţi, baza legală permite doar accesarea fondului european de urgenţă şi compensaţia va fi ceva mai mică. Compensaţia se va acorda pentru pierderile din perioada 27 mai-30 iunie, când estimăm că criza de încredere fitosanitară se va termina, în zilele acestea izolându-se cauzele ei ultime şi mecanismele de propagare. Bugetul total depinde de cererile efective de compensaţie şi poate poate fi de aproximativ 180 de milioane de euro. Este un moment bun pentru a le sugera încă o dată cu tărie fermierilor din România să aibă mai multă încredere în formele asociative. Ele nu au nimic
de-a face cu regimuri trecute, ci, după cum vedeţi, cu necunoscutele capitalismului. Cadrul legal european le oferă mai multe posibilităţi de ajutorare celor care încearcă să se ajute singuri, în primul rând asociindu-se, în acest caz, în organizaţii de producători.