Opt milioane de euro pentru construcţia a 80 de sere din aluminiu cu poliplan

Construcţia a nu mai puţin de 80 de sere cu structură de aluminiu şi poliplan, pe schema naţională de minimis, va fi finanţată, din martie 2016, de către Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri (MEIMMMA), a declarat, la finele lunii mai, Cătălin Beciu, secretar de stat în cadrul MEIMMMA, cu ocazia Conferinţei Naţionale a Legumiculturii, organizată de Centrul de Comunicare al Fermierilor din România (CCFR).

Practic, producătorii din zonele cu tradiţie în legumicultură ar urma să beneficieze de la anul de proiecte pe schema naţională de minimis, în valoare maximă de 100.000 de euro. Serele finanţate de MEIMMMA vor avea o suprafaţă de până la 1.000 de metri pătraţi, iar potenţialii beneficiari vor primi în plus câte o autoutilitară românească, energie electrică şi acces la apă. Conform spuselor lui Beciu, există obligativitatea ca legumicultorul să aibă în proprietate 5.000 de metri pătraţi de teren, astfel încât să fie asigurat potenţialul viitor de dezvoltare a afacerii, mai exact de extindere a acesteia.

„Am încercat să desenez (şi am reuşit) un program prin care vom construi aproximativ 80 de sere pe structură de aluminiu, cu poliplan, de 1.000 de metri pătraţi, în zonele care au tradiţie în legumicultură (...) cu menţiunea că mi-aş dori ca legumicultorii care aplică pentru un astfel de program să deţină în proprietate 5.000 de metri pătraţi. (...) De ce mi-am dorit să finanţez 1.000 de metri pătraţi şi fermierii să aibă 5.000 de metri pătraţi? Pentru că vom finanţa şi ceea ce înseamnă branşament electric, şi ceea ce înseamnă alimentare cu apă, vom încerca să achiziţionăm pentru fiecare punct chiar şi o autoutilitară de producţie românească, care ar trebui să-i ajute pe fermieri să-şi transporte marfa. Îmi doresc ca în situaţia în care legumicultorii se extind şi businessul merge să nu trebuiască să spliteze unităţile de producţie. Vor avea loc să se extindă exact acolo unde există un branşament electric, o alimentare cu apă, pentru ca nu cumva să trebuiască să facă această cheltuială în viitor“, a spus Cătălin Beciu. „Există un grad ridicat de certitudine că acest program va fi funcţional începând cu 1 ianuarie 2016 şi, probabil, finanţările să poată fi făcute la 1, 2, 3 martie 2016. (...) Proiectele ar trebui să vină pe schema de minimis şi să fie în jurul sumei de 100.000 de euro. (...) Sumele astea suportă însă nişte ajustări. Eu voi avea o sumă foarte precisă pentru fiecare proiect în parte (...) după ce mă voi întâlni şi cu potenţialii beneficiari.“ Secretarul de stat, provenit şi el din mediul de afaceri, a mărturisit că îşi doreşte ca materialele şi serviciile să fie originale în România, bineînţeles în măsura în care situaţia va şi permite asta. „Eu voi încerca foarte mult să dirijez achiziţia materialelor şi serviciilor pentru construcţia acestor solarii către companii româneşti. Aş dori să folosim cât mai multe profile româneşti, cât mai multe pompe româneşti, cât mai mult poliplan produs de către români, în măsura în care este posibil“, a mai punctat Beciu. De asemenea, „politicianul de week-end“, cum îi place acestuia să se autointituleze, doreşte să implementeze proiecte similare pentru microindustrializarea României, situate tot în mediul rural, pentru construcţia de piese şi subansambluri pentru utilajele agricole.

„Mai acţionăm pe câteva căi. Sunt foarte interesat şi construiesc un alt program de finanţare pentru microindustrializarea României. Unii fermieri au utilaje. Nu tot timpul au bani să sune la furnizori pentru a cumpăra un ax, un capăt de bară, o fulie şi, poate, de multe ori ar vrea să facă reparaţia undeva. Vreau să finanţăm ateliere în fiecare judeţ, ateliere în cadrul cărora producătorii agricoli să poată găsi un strung cu comandă numerică, o maşină de frezat, o masă de sudură, o maşină de găurit, o baie de cromare, o baie de nichelare. Aceasta face parte din programul de microindustrializare a României“, a conchis secretarul de stat.

Sorin Chelmu, despre PNDR 2014-2020: «Dacă nu ne aliniem celorlalte state UE, în momentul în care se va liberaliza piaţa, noi nu vom mai fi în ea»

Amfitrionul evenimentului, Sorin Chelmu, directorul executiv al CCFR, a precizat la rândul său că fondurile FEADR disponibile prin programarea 2014-2020 ar putea fi ultimele de acest gen. De aceea, potrivit spuselor sale, producţia agroalimentară din România ar trebui să ajungă din urmă, în aceşti 7-8 ani de programare financiară FEADR, ţări europene dezvoltate din acest punct de vedere, altfel competitorii nord-americani, brazilieni sau chinezi s-ar putea să-i scoată din piaţă pe cei autohtoni. În accepţiunea lui Chelmu, în prezent „Europa unită“ se confruntă cu o presiune concertată din partea Organizaţie Mondiale a Comerţului (OMC), Rusiei, Chinei şi SUA pentru liberalizarea comerţului, chiar dacă mai-marii Uniunii Europene (UE), în special Germania, negociază dur cu pieţele terţe şi le pune în vedere stabilirea unor reguli comune de piaţă, care să fie respectate de ambele părţi. Din acest motiv, Chelmu îi îndeamnă pe legumicultorii români să se asocieze cât mai repede cu putinţă.

„Presiunea este foarte mare. Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), Rusia, China, Statele Unite ale Americii (SUA) fac o presiune foarte mare asupra Europei ca să liberalizeze piaţa. Am asistat la o discuţie la care doamna Merkel (...) a spus în felul următor: «Haideţi să stabilim nişte reguli ale jocului pe care să le respectăm cu toţii şi în momentul acela suntem de acord ca Uniunea Europeană să liberalizeze pieţele». Problema este că producătorii din SUA sau Brazilia ori din China au dreptul să cultive plante modificate genetic, despre care toată lumea ştie că au o producţie de la simplu la triplu; dacă ei au intrat în piaţă, fermierii din UE vor fi înghiţiţi. Atunci, acesta este motivul pentru care ar trebui să stabilim nişte reguli ale jocului, dacă vrem să liberalizăm pieţele; va fi afectat şi consumatorul, va fi afectată toată lumea“, a declarat Sorin Chelmu. „Aceştia sunt cam ultimii bani pe care îi vom mai vedea pe zona asta, iar dacă în etapa imediat următoare nu vom reuşi să construim efectiv şi să-i ajungem din urmă pe cei din ţările din Occident, cred că este cam ultima etapă. (...) Nu putem sări etape, însă trebuie să mergem foarte repede din spate; dacă în perioada aceasta de 7-8 ani nu ne aliniem celorlalte state UE, în momentul în care se va liberaliza piaţa, noi nu vom mai fi în ea“.

Fostul secretar de stat în Ministerul Agriculturii a mai adăugat că, dacă legumicultorii nu vor reuşi să se unească, să găsească un suport real, într-un timp foarte scurt, în sistemul de globalizare, vor veni alţii în piaţă. El a spus că, până în prezent, singurii care au fost dezorganizaţi în tot acest lanţ al produsului au fost fermierii. „Procesatorii s-au organizat, consumatorii au regulile lor. Dacă voi vă veţi organiza, veţi reuşi să rămâneţi în piaţă şi veţi avea de câştigat“, a punctat Chelmu. „Vor veni chiar şi din Olanda, din Polonia, alţi producători care vor duce către retail produsele lor. Dacă veţi reuşi să vă uniţi şi să aduceţi pe rafturile retailerilor produsul românesc autentic şi veţi fi organizaţi, în mod cert românul va conştientiza că plusvaloarea aceea, dacă cumpără produse româneşti, se va întoarce în economia naţională.“

Vlad Gheorghe, preşedinte APNLF: «Vindem zilnic hipermarketurilor rădăcinoase şi verdeţuri în valoare de 12.000 lei»

În cadrul aceluiaşi eveniment, preşedintele Asociaţiei Profesionale Naţionale Legume Fructe (APNLF), Vlad Gheorghe, a declarat că 14 producători din localităţile Vidra, Vărăşti şi Copăceni au ajuns să livreze rădăcinoase şi verdeţuri către hipermagazine în valoare chiar şi de 12.000 de lei pe zi, chiar dacă se gândesc serios să reînvie aprozarele şi să-şi vândă marfa prin rotaţie. „Suntem deja la al 36-lea transport către Carrefour, cu camioane de 4 tone. În medie, zilnic, asociaţia noastră trimite către acest retailer 2.500 de salate, 1.000 de bucăţi de ţelină, 300 de gulii, 900 de legături de ceapă, 300 de bucăţi de sfeclă roşie şi, mai nou, aşteaptă să fie comercializate şi 1.000 kg de căpşune“, a adăugat Gheorghe. Conform datelor agregate de Agricover Credit IFN, anul trecut suprafaţa cultivată cu legume în România a fost de 239.000 ha, iar producţia totală a fost de 3,8 milioane tone.

Primăriile au solicitat DOAR 40.000 de atestate de producător, iar consiliile judeţene abia 138.000. «Sunt 600.000 cei care aduc mărfuri în piaţă» - Daniel Botănoiu

O altă afirmaţie demnă de menţionat este cea a lui Daniel Botănoiu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Conform spuselor sale, până la această oră doar 40.000 de atestate de producător au fost eliberate de autorităţile locale. Şi asta în condiţiile în care consiliile judeţene au solicitat către Imprimeria Naţională peste 130.000 de bucăţi. Chiar şi aşa, vina nu pare a fi doar a tiparului. Potrivit spuselor lui Botănoiu, 600.000 ar fi numărul celor care aduc marfă de origine agroalimentară către pieţe şi care ar avea nevoie de aceste documente. „În prezent, avem 40.000 de atestate de producător solicitate de primării, dintr-un total de 138.000 cerute de către consiliile judeţene. Dacă este să discutăm despre cei care produc pentru piaţă, la ora actuală sunt 600.000 cei care aduc mărfuri, sub o formă sau alta. (...) N-aş putea să spun care sunt judeţele codaşe, pentru că la o lună trebuie să faci evaluări din punctul acesta de vedere (...). Este prematur după două săptămâni să vezi exact care, cum şi în ce fel. Ei (n.r. - instituţiile de stat) sunt interesaţi acum să elibereze, la solicitarea producătorilor“, a precizat secretarul de stat, în cadrul conferinţei „Legumicultura - în noua perioadă de programare 2014-2020“, care a avut loc la finele lunii mai la Bucureşti. „Atestatul este din decembrie (n.r. - 2014). Singura întârziere au fost contractele pe care consiliile judeţene le-au avut cu Imprimeria. Şi aici s-a înregistrat această disfuncţionalitate. Primăriile au cerut documentele târziu, cei de la consiliile judeţene au făcut contractele la fel de târziu şi au eliberat greoi acele carnete de comercializare; luna mai este totuşi prima lună de aplicare. Veţi vedea că o măsură ca aceasta nu-şi produce efectele imediat, pentru că nu este ca pastila, ai luat-o şi în jumătate de oră îţi face bine sau rău.“

În ceea ce priveşte plângerile legate de specula cu atestatele de producător şi cu carnetele de comercializare, Botănoiu a promis verificări drastice şi penalizări pe măsură. Şi a şi dat un exemplu de bişniţărie - în loc de 12,40 lei, cât costă în realitate un carnet de producător, unor fermieri li s-a cerut chiar şi 120 de lei per bucată, spunându-li-se că diferenţa constă în deplasarea specialiştilor la faţa locului pentru a-i verifica dacă, într-adevăr, desfăşoară activităţile agricole respective. „Acesta (n.r. - atestatul de producător) este 3,57 lei, cu atât îl transmit consiliile judeţene la primării, iar acesta (n.r. - carnetul de comercializare) este 12,40 lei. De aici şi până la sumele pe care le-am văzut (şi să ştiţi că nu le vom lăsa aşa, cum sunt ele astăzi anunţate) este o cale lungă. De la 12,40 lei la 80 de lei sau la 120 lei mi se pare că cineva vrea să profite foarte mult de pe urma acestei activităţi. Aceste documente sunt pentru trasabilitatea produsului agroalimentar şi nu pentru a face business, unul la un nivel local sau nu mai ştiu ce au ei de gând să facă acolo, sunt pentru a ajuta producătorul (persoana fizică) să intre în pieţe“, a mărturisit politicianul-fermier. Situaţia reală din pieţe, aşa cum a descris-o Ioan Teodor Birţ, preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Pieţe din România (AAPR), la începutul lunii pentru site-ul Agrikultura.ro, este că „majoritatea producătorilor încă vin în pieţe cu certificatele vechi; fie că primăriile nu le au pentru a le distribui (n.r. - atestatul de producător şi carnetul de comercializare), fie nu au apucat ei să şi le procure (n.r. - producătorii agricoli)“. „Nu este legal (n.r. - comerţul în baza vechilor documente). Producătorii trebuiau să vină în pieţe, începând cu data de 1 mai, cu atestatele de producător şi cu carnetele de comercializare. Oamenii ăştia totuşi trebuie să mănânce şi ei, iar noi din asta trăim, nu? (...) Până la urmă, responsabilitatea este a producătorilor. Pentru noi, în lege, nu există sancţiune“. Replica lui Daniel Botănoiu nu a întârziat: „Disfuncţionalităţile (n.r. - accesul în piaţă cu certificatele vechi de producător, ştampilate) nu înseamnă că aceasta este cutuma şi că aşa trebuie să rămână. Noi trebuie să ne ocupăm de respectarea legii. În momentul în care producătorul vine la piaţă, administratorul pieţei trebuie să-i ceară acestuia atestatul de producător şi certificatul de comercializare. Dacă nu face asta, înseamnă că el va plăti. Controalele de la 1 iunie vor porni inclusiv în aceste pieţe. Noi am făcut până acum demersuri de acest gen, dar au avut doar rol preventiv. Am descoperit şi noi că nu se aplică legea. Am dat o perioadă de îndreptare a lucrurilor, 1 iunie fiind termenul limită. De la 1 iunie, sigur vom veni cu acele amenzi prevăzute în lege, inclusiv pentru administratorii pieţelor care nu respectă aceste reguli“. Botănoiu a mai adăugat că legea nu poate fi negociată, iar administratorul pieţei trebuie să respecte legea. „Ar fi trebuit să-l întrebe pe cetăţeanul X de ce intră în piaţă cu certificatul vechi, când el trebuia să aibă acces cu cel nou“, a conchis secretarul de stat. Peste 150 de legumicultori au participat la Conferinţa Naţională a Legumiculturii, eveniment care a avut loc în zilele de 21-22 mai 2015, la Rin Grand Hotel Bucureşti. Organizatorii - Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală, în colaborare cu Centrul de Comunicare al Fermierilor din România - au propus pentru acest eveniment, printre altele, şi prezentarea măsurilor şi modul de aplicare a prevederilor subprogramului legumicultură, din cadrul PNDR, pentru perioada 2015-2020, precum şi modalităţile concrete prin care legumicultorii pot beneficia de măsurile de sprijin pentru creşterea competitivităţii sectorului.

Ionel VĂDUVA