Organizarea cuibului familiei de albine in vederea iernarii

_În luna octombrie (chiar la începutul acesteia) trebuiesc terminate toate lucrările care concură la buna iernare a familiilor de albine.

Prin organizarea cuibului înaintea iernării se urmărește dimensionarea lui în raport cu puterea familiei, precum și repartizarea proviziilor de hrană în așa fel încât albinele din ghemul de iernare să aibă acces la acestea, fără a fi nevoite să se deplaseze pe alți faguri.

---

_Pentru a stabili numărul de faguri ce vor fi lăsați în cuib, familiile sunt controlate dimineața devreme, după o noapte rece, care a determinat albinele să se strângă în ghem. În cuib se lasă atâția faguri încât spațiile dintre ei să cuprindă complet cuibul de iernare, fără spații suplimentare. Fagurii reținuți în cuib pentru iernare trebuie să conțină minimum 1,5 kilograme
de miere.

Organizarea cuibului se face în raport de puterea fiecărei familii, de rezervele de hrană disponibie și de tipul stupului. În stupii orizontali, în situația în care dispunem de provizii suficiente de miere (circa 18 kilograme de miere per familie), în centru se așază fagurii, care au cel puțin 1,5-2 kilograme de miere fiecare, cu celulele din partea de jos goale, pentru a da posibilitatea ghemului să se formeze pe acestea. De o parte și de alta a acestora se așază în ordine crescândă fagurii care conțin cantități din ce în ce mai mari de miere.

În cazul în care proviziile de miere pentru sezonul rece sunt suficiente (8-12 kilograme per familie), organizarea acestora în stupii orizontali se face în modul următor: în mijlocul cuibului se așază fagurii cu cantitatea cea mai mare de miere, iar lateral cei cu cantități descrescânde de provizii, dar nu mai puțin de 1,5 kilograme.

În situația în care iernăm două familii de albine într-un stup orizontal, dispunem fagurii în mod descrescător, de la diafragma separatoare spre pereții laterali ai stupului. Iernarea familiilor de albine în stupi multietajați pe două corpuri impune dispunerea în corpul superior de faguri plini cu miere, aranjați asemănător ca la stupii orizontali, când avem provizii suficiente. În corpul inferior, doar fagurii laterali pot conține miere (7-8 kilograme în total), în timp ce fagurii din centru conțin păstură și celule goale. În stupul astfel organizat, ghemul ocupă partea centrală a acestuia, fiind dispus pe fagurii cu miere puțină, dar având contact cu rezervele mari de miere (18-20 kilograme) din corpul de sus. Pe măsură ce albinele consumă mierea în timpul iernării, ghemul se ridică din ce în ce mai sus, consumând proviziile din fagurii corpului superior.

La familiile slabe, care iernează într-un singur corp, o parte din celulele fagurilor trebuie să fie goale, deoarece, dacă toate sunt pline, albinele constituite în ghem vor sta numai în intervalele dintre rame, ceea ce va face dificilă menținerea temperaturiii în limite optime și va
provoca un consum mai ridicat de miere.

Stimularea familiilor de albine în vederea intensificării creșterii puietului în perioada de toamnă
Pregătirea familiilor de albine pentru sezonul apicol din anul următor începe încă din toamna anului precedent. În același timp, o bună iernare a familiilor de albine, cu un consum de hrană redus și cu creșterea timpurie a puietului, este asigurată de existența în toamnă a unor
familii de albine puternice, cu rezerve de hrană suficiente și cu multe albine tinere eclozionate toamna.

În condițiile climei temperat continentale de la noi, o dată cu scăderea culesului de nectar și polen, începând din luna august, matca își diminuează treptat ponta, depunând 600-800 de ouă pe zi, iar la mijlocul lunii octombrie încetează să mai depună ouă. Mătcile tinere depun ponta până toamna târziu, fapt ce face ca familiile lor sa iasă mai puternice în primăvară.

În momentul venirii toamnei, este necesar să se creeze condiții pentru creșterea unui număr cât mai mare de albine tinere, care să fie capabile ca în primăvara următoare să îngrijească primele generații de albine tinere.

Prelungirea perioadei de ouat a mătcilor se realizează prin: asigurarea unui cules de întreținere sau, în lipsa acestuia, de hrăniri stimulente; organizarea cuibului și asigurarea unui regim termic adecvat; schimbarea mătcilor bătrâne cu mătci tinere și prolifice.

Pentru stimularea ouatului mătcilor, familiile de albine au nevoie de un cules de întreținere, care poate fi asigurat prin deplasarea stupilor în apropierea unor culturi de floarea-soarelui, bostănoase sau a diferitelor plante melifere. Trebuie avut grijă pentru că albinele, la începutul toamnei, au tendința de a depozita nectarul în fagurii din cuibul din care a eclozionat puietul, diminuând spațiul de ouat al mătcilor. Situația poate fi soluționată prin introducerea în cuiburile blocate a unor faguri de culoare închisă, cu multe celule goale, care permit mătcilor să-și continue ouatul.

În vederea menținerii căldurii în cuib, având în vedere faptul că toamna nopțile sunt reci, se recurge la reducerea cuibului la ramele bine acoperite de albine și la împachetarea cuibului cu materiale termoizolante. Organizarea cuibului pentru iernare în condițiile din țara noastră se face începând de la sfârșitul lunii septembrie. Fagurii cu rezerve de hrană trebuie să conțină cel puțin 1,5-2,5 kilograme de miere căpăcită de bună calitate.

Calitatea și vârsta mătcii au implicații deosebite în realizarea unor familii puternice în perioada de toamnă. În acest scop, mătcile vârstnice sau cu defecte vor trebui înlocuite înainte de începerea stimulării de toamnă cu mătci tinere, prolifice, capabile să asigure generațiile de albine tinere. Albinele eclozionate toamna formează contigentul care va ierna, viața lor durând 5-8 luni. Longevitatea acestora este influențată de activitatea redusă de cules și de creștere a puietului, ceea ce face posibilă acumularea de rezerve de hrană în corpul gras.

Sub ramele pe care iernează albinele se așază, pe fundul stupului, o foaie de hârtie cerată, denumită „foaie de control”, care poate furniza informații despre modul cum se desfășoară viața în stup. După organizarea cuibului familiilor de albine și împachetarea cu materiale termoizolatoare, pentru păstrarea căldurii în cuib, se recurge la reducerea urdinișurilor și la protejarea lor cu gratii contra rozătoarelor.

Aceste operațiuni efectuate la timp pot contribui la menținerea unui ouat al mătcii la un nivel ridicat, fapt ce va avea efecte benefice asupra ponderii albinelor tinere în ansamblul populației ce va ierna și asupra dezvoltării familiei în anul apicol care urmează.

Victor VĂTĂMANU