Organizarea fermierilor și valorificarea producțiilor

​În cadrul evenimentului Agri Trade Summit organizat la București în luna februarie, unul din subiectele dezbătute a fost cel referitor la modul de organizare a fermierilor români versus cei francezi și diferențele comportamentale privind comerțul cu cereale.

​Organizarea fermierilor francezi în cooperative este bine-cunoscută în toată lumea agricolă și succesul lor se vede în evoluția pe care au înregistrat-o prin comercializarea în comun a producțiilor și valoarea adăugată materiilor prime. Astăzi, multe din cooperativele franceze dețin unități de producție mari și sunt prezente cu marfa lor peste hotare.  
 
„În Franța cooperativele s-au constituit în mod natural, pe când la noi există doar încercarea de a coagula fermierii.
Facem o cooperativă mai mult pentru a obține inputuri mai ieftine, însă scopul final al unei cooperative este de a fi o voce și chiar de a contrabalansa într-o discuție eventualele politici europene. Ei sunt mult mai uniți. Dovadă că fermierii francezi au ieșit în stradă și au fost mult mai vocali decât am fost noi”, a susținut Bogdan Soare, administrator Sanagro Slobozia.
„Personal, nu sunt adeptul cooperativelor și consider că singur mă pot dezvolta și îmi pot face strategia”, a precizat Marin Iordache, administrator Agro Total, Adunații Copăceni, județul Giurgiu. Iar strategia dânsului o poate adapta rapid în funcție de condițiile din piață: „Pentru a nu mai concura cu produsele provenite din Ucraina am schimbat total tehnologia și aproximativ 80% din ce produc în fermă nu are concurență în piață.
În 2022 am avut un profit încasat per hectar de peste 1.600 euro, în 2023 acesta a scăzut, însă proiecțiile mele în urmă cu 4 - 5 ani prevedeau ca în 2024 să ajung la minim 2.000 euro/ha încasați și facturați, dar a izbucnit războiul în Ucraina și am fost afectat la fel ca ceilalți fermieri. Am fost nevoit să schimb planul de culturi așa că 80% din ce produc nu are concurență astăzi pe piața din România și alte piețe externe. Am loturi semincere pentru soiuri de grâu franțuzești, unde există deficit în piața din România, produc diferite borceaguri, dar și pseudocereale: năut, hrișcă sau mei. O să cultivăm foarte mult armurariu, adică „ciulin de lapte” pentru că are multe proprietăți benefice.”
Răzvan Prelipcean, administratorul fermei Naturleg, care cultivă atât culturi de câmp, cât și legume în județul Ialomița, este un susținător al cooperativelor și consideră că succesul acestora constă în coagularea agricultorilor care dețin ferme de dimensiuni apropiate și au viziuni similare în privința dezvoltării.
„Personal, mi se pare un model util pentru fermele mici și mijlocii. Fermele mari au mai multă putere de negociere, organizare și funcționare autonomă pe când cele mici și mijlocii capătă prin intermediul cooperativelor această putere de negociere în raport cu traderii și furnizorii de inputuri. Prin intermediul cooperativelor se pot realiza investiții mai mari care capătă mai mult sens, căci altfel costul ar fi mult prea împovărător.  
Noi avem o cooperativă înființată în urmă cu aproximativ 2 ani și urmează să realizăm anul acesta un proiect de investiții care să deservească o parte din membrii cooperativei - deci obținem niște beneficii suplimentare. De asemenea, sunt adeptul cooperativelor care se dezvoltă organic, cu membri care sunt apropiați, care rezonează între ei, care au colaborat la un moment dat sub o formă sau alta și se cunosc destul de bine. În caz contrar, să pui câțiva membri sub o umbrelă denumită cooperativă nu va mai funcționa la un moment dat pentru că vor apărea tensiuni, viziuni diferite privind dezvoltarea șamdp.
Din păcate la noi în țară conceptul de cooperativă s-a născut la început mai mult din dorința de a obține ca membru fie un punctaj suplimentar la accesarea fondurilor europene, fie o intensitate mai mare a sprijinului financiar pe cooperativă.
Acestea au fost primele raționamente pentru crearea cooperativelor. Trebuia început diferit: de la o nevoie a fermierilor și apoi să se ducă în direcția accesării de finanțări europene. Fermierii trebuie să înțeleagă mai întâi beneficiile și după aceea să facă cooperativa. Noi am început să vindem grosul producției prin cooperativă.”

​O mai bună organizare și oferirea de bonificații
În cadrul evenimentului AgriTrade a luat cuvântul și Andre Cunze, reprezentant al unei mari cooperative franceze din domeniul vegetal – Invivo, care a vorbit despre opțiunile pe care le au fermierii organizației atunci când vor să valorifice producția de cereale.
Acesta a precizat că agricultorii pot vinde marfa spot, adică să livreze cantitatea la prețul din ziua respectivă - cu livrare și plata imediat sau pot primi la valorificare un preț mediu și diferența anul următor, în luna iunie, după ce se nivelează prețul.
„În cooperativa Invivo se lucrează pe baza unui cadru de gestiune și pe durata unui an se calculează un preț mediu”, a completat Cezar Gheorghe, fondator Agrocolumn și analist cu expertiză îndelungată pe piața de cereale.  
Pentru a obține bonificații, fermierii francezi sunt interesați atât de sechestrarea carbonului în sol, prin aplicarea anumitor practici agrotehnice, cât și de cantitatea de carbon consumată de planta de cultură, care se calculează în funcție de volumul de biomasă rezultat per unitatea de suprafață.
„Bonusul pentru cantitatea de carbon consumată de cultura agricolă poate să fie de până la 15% din prețul cerealelor. Prețul record a fost de 80 euro/tona de rapiță.
Carbonul devine interesant din perspectiva randamentului la hectar care se ia in calcul. Obiectivul este să avem o agricultură cu randamente ridicate, însă va trebui să existe un echilibru între cantitatea de îngrășămintele chimice aplicată și producția obținută”, a spus Andre Cunze.
„Suntem și noi interesați să aducem acest sistem în România”, a afirmat Cezar Gheorghe.
„Totodată, este nevoie să creăm hub-uri pentru comercializarea cerealelor și oleaginoaselor. Avem deja o entitate formată în România, denumită Vegetal România Integrat. (VRI) – prima cooperativă de gradul III înființată la noi în țară și care gestionează, la acest moment, 120 mii de hectare. Această cooperativă a luat decizia să ofere întreg managementul în ceea ce privește tradingul de cereale pentru a aduce plus valoare membrilor săi. Fermierii vor fi aliniați la un nou ansamblu tehnic, pur profesional”, a mai adăugat analistul în tranzacționarea cerealelor.
 
Consultanță în vânzarea cerealelor
Fermierii prezenți în panelul de discuții au recunoscut rolul din ce în ce mai important al unui consultant atunci când iau decizii cu privire la comercializarea producției, eșalonarea valorificării, reducerea riscurilor rezultate din volatilitatea prețurilor la cereale etc.
De aceiași părere este și Răzvan Prelipcean, administratorul fermei Naturleg, care cultivă 400 de hectare cu cereale și 60 de hectare cu legume în comuna Valea Ciorii din județul Ialomița: „Consider că avem un mod de lucru armonios în cadrul cooperativei, ne coordonăm între noi, iar atunci când vrem să vindem cerealele urmărim bursa și ofertele traderi-lor și, important, folosim servicii de consultanță care să ne ajute în acest proces decizional, iar aici mă refer la Cezar Gheorghe, fondator Agrocolumn, la care apelăm pentru sfaturi, analizarea contractelor etc. Această colaborare ne-a ajutat în timp să ne dezvoltăm și avem mai mult know-how pentru că nu primim doar informații punctuale, ci un flux de informații care ne educă cum se lăm deciziile în ceea ce privește comercializarea producției. Din păcate, în România încă sunt fermieri care nu au un mod riguros de a lucra ceea ce este un dezavantaj pentru ei pentru că vând fără să fie informați, nu își fac un contract forward, nu au o anumită previziune privind politica de desfacere. Cred că apelarea la servicii profesionale de consultanță pe zona de vânzări este foarte importantă”, a susținut Răzvan Prelipcean.
 
Ana Ioniță