Pactul între generații și Agrinnovator, două dintre proiectele lansate la Conferința Națională a Programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”

Conferința națională organizată pe 10 mai la București, de Clubul Fermierilor Români, a fost dedicată noi generații de antreprenori și programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”, care are deja trei serii de absolvenți. S-a vorbit despre comunitatea creată în jurul acestui program, despre proiectele și visele tinerilor agricultori, cu piedici și succese, despre succesiunea în afacere, schimbare de mentalități, educație și (re)formare profesională, asumarea rolului de lider în propria afacere și în comunitatea din care fac parte, promovarea noilor tehnologii din Agricultura 4.0., și nu în ultimul rând despre atragerea noilor generații către mediul de afaceri agricol precum și reprezentarea intereselor fermierilor la nivel european și național.

​Însemnătatea evenimentului a fost marcată și de prezența unor nume importante din peisajul de la Bruxelles - Thierry de l’Escaille, secretar general European Landowners’ Organization (ELO), Diana Lenzi, președinte Consiliul European al Tinerilor Fermieri (CEJA), alături de Achim Irimescu, Ministru plenipotențiar, Reprezentanța Permanentă a României la UE; Daniel Buda, vicepreședinte Comisia de Agricultură și Dezvoltare Rurala din Parlamentul European; Dacian Cioloș și Carmen Avram, membri Comisia de Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, ultimii cu mesaje înregistrate. Dintre factorii de decizie de la București, au fost prezenți Sorin Câmpeanu, ministrul Educației; Barna Tánczos, Ministrul Mediului; László Borbély consilier de stat, Dep. Dezvoltare Durabilă, Guvernul României; Prof. Răzvan Theodorescu, rector USAMV București; Sorin Moisă secretar de stat MADR, Valentin Lazea , BNR.
„Ne-am asumat să facem un lucru important: reconstrucția rolului socio-economic al agriculturii și al fermierului, printr-o strategie, printr-o reînnoire a energiilor individuale și colective, concret prin punerea tinerilor în centru”, a spus Florian Ciolacu, director executiv al CFRO. Programul Tineri Lideri pentru Agricultură, început în 2019, are deja aproape 100 de absolvenți din cele trei serii. Ținta echipei de specialiști de la CFRO este de 1.000 până în 2027, masa critică de tineri bine pregătiți de care este nevoie în România. Statisticile europene, și mai ales cele naționale, privind situația mediului rural și îmbătrânirea populației care lucrează în agricultură nu sunt decât argumente în plus care susțin nevoia unor astfel de programe de formare a tinerilor antreprenori. Pe de altă parte s-a constat că cei care au afaceri de familie nu au un rol bine delimitat, sunt nevoiți să facă diverse activități și de cele mai multe ori sunt copleșiți de informațiile tehnice, juridice etc.
”Profilul candidaților din program: copii de fermieri, orice facultate absolvită, doritori să se întoarcă să lucreze în fermă într-o poziție în care să susțină ferma. Scopul este să avem și să aplicăm, prin intermediul acestor tineri, un model de fermă românească performantă, sustenabilă. Doar așa putem face mediul rural atractiv, să generăm mai multă valoare adăugată care să se întoarcă spre cei din agricultură”, a punctat Florian Ciolacu.
 
Pactul între generații
Tranziția de la o generație la alta nu este niciodată un proces lin, mai ales în condițiile unei avalanșe de schimbări, de la cele climatice, tehnologice, principii de a face agricultură etc. Diana Lenzi, președinte CEJA (organizație din care fac parte 33 de asociații de tineri fermieri din 23 de state membre) a spus că ”în UE doar 11% dintre ferme sunt conduse de manageri sub 40 de ani, ceea ce e o mare problemă. În PAC-ul anterior nu s-a rezolvat un aspect important: asigurarea unui venit corect comunității agricole, de aceea la momentul acesta atractivitatea sectorului agricol este redusă. Pentru acesta trebuie să dezvoltăm abilitățile antreprenoriale, așa cum sunt aceste programe. Avem nevoie și de cunoștințe și de experiență, pe care să le combinăm cu noile tehnologii. Trebuie să ne gândim unde va fi ferma peste 30 de ani, ce investiții sunt necesare”, a accentuat Diana Lenzi, ea însăși afișată în proces de preluare a fermei părinților, o podgorie în regiunea Toscana.
În acest context, CFRO a conceput un document, ca o ”declarație de asumare de către toate generațiile a unor valori și interese comune în privința cultivării pământului, văzut nu doar ca o resursă, dar și ca factor de continuitate și stabilitate a familiei, comunității și societății în ansamblu”. Prin acest Pact, care este de fapt o asumare voluntară de către fiecare participant a câtorva principii și angajamente, se dorește o colaborare mai strânsă între generații, un schimb cât mai eficient de informații și experiență, cu utilizarea rațională a resurselor agricole, valorificarea cât mai bună a potențialului și talentului noilor generații, creșterea legitimității și influenței comunității de fermieri și a forței lor de negociere. Acestea sunt doar câteva dintre obiectivele propuse. Printre angajamentele asumate de CFRO și cei care au semnat deja Pactul se numără: acordarea de burse la seriile anuale din programul TLA, inițierea unor activități de practică în ferme în beneficiul aspiranților la ocupația de fermier, participarea activă la grupurile de lucru, dezbaterile și schimbul de informații și activitățile desfășurate în cadrul comunității fermierilor. Un aspect important al acestui Pact este stabilirea de mentorat în managementul de fermă în beneficiul tinerilor fermieri sau al fermierilor în devenire. Se urmărește de asemenea colaborarea mai strânsă cu universitățile (nu doar cele agricole) prin cursuri, studii realizate împreună etc.
Thierry de l 'Escaille, secretar general ELO a subliniat și faptul că nu este vorba doar despre educație, ci și despre ceea ce oferă Guvernul pentru a facilita și stimula aceste tranziții către generația tânără din agricultură.
”Este important cum ne promovăm, facerea, ferma, astfel încât tinerii de lângă noi să înțeleagă ce facem în fermă ca să avem succes. Să le arătăm încrederea în viitoarea generație, să le împărtășim experiența, să avem un dialog explicit coerent, astfel să înțeleagă bine elementele care conduc la succesul afacerii agricole. Să recompensăm ideile care aduc plus valoare în fermă, să lăsăm loc tehnologiilor noi”, a spus și fermierul Nicolaie Apopi.
 
Agriinovator și grupurile de lucru ale absolvenților programului TLA
Think Tank sau ”grup de reflecție”, elaborat cu Agricover, care a preluat responsabilitatea proiectului Agri Innovator, s-a dezvoltat pe două direcții (grupuri de lucru): Digitalizare și Agricultură regenerativă. „În continuarea programului de formare Tineri Lideri pentru Agricultură, organizat de Clubul Fermierilor Români și susținut de Agricover, ne-am propus să investim în entuziasmul, energia și cunoștințele practice ale acestor tineri valoroși pentru a lucra pe diferite teme care vin să pregătească viitorul agriculturii românești sustenabile și performante”, a descris Liviu Dobre, director general Agricover Holding, scopul acestui nou proiect. Răzvan Prelipcean este coordonatorul grupului Digitalizare, care își propune să exploreze nevoile fermelor, să promoveze și să testeze soluții digitale, participarea activă la trasarea politicilor guvernamentale în domeniu. Cătălin Dumitru Popescu reprezintă grupul de Agricultură bio-eco-regenerativă și împreună cu colegii săi încearcă să identifice și să aplice tehnici de lucru și tehnologii care să ajute la regenerarea solului.
 
„După trei ani am reușit să cristalizăm două componente: ne place să credem că am fondat o școală de leadership în agricultura europeană, dăm curaj să visăm și să facem lucrurile la care visăm. Programul le dă o ”pasă” a responsabilității astfel încât ei să își asume singuri rolul de lideri. Drumul nu este ușor, dar când vezi că ai adus bine în viața oamenilor de lângă tine, ai adus bine și în viața ta”, a concluzionat Alexandru Gorun, președinte Fundația Leaders. Cătălin Popescu, unul dintre absolvenții programului Tineri Lideri în Agricultură a transmis la final un mesaj simplu, dar elocvent: ”Ca să îi puteți înțelege pe tinerii din agricultură, ar trebui să discutați direct cu ei!”.
 
Roxana Drăghici