Pactul pentru agricultura, un test al clasei politice

La data de 1 iulie, Comisia prezidenţială pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii, condusă de dl Valeriu Steriu, a prezentat raportul privind strategia pe acest sector până în anul 2030. Lansarea acestuia a fost realizată la Palatul Cotroceni, în prezenţa preşedintelui României, dl Traian Băsescu, a ministrului Agriculturii, dl Daniel Constantin, precum şi a numeroşi fermieri, membri ai LAPAR şi nu numai.

---

Eforturile acestei comisii, începute în urmă cu 3 ani, au dus la finalizarea acestui raport care, după opinia preşedintelui ţării, „dincolo de a fi un excelent documentar şi o radiografie excelentă a agriculturii româneşti, oferă şi o perspectivă”. Şeful statului a declarat că raportul realizat de această comisie, ce se află în afara oricărei suspiciuni din punct de vedere profesional, este cel mai bun document strategic pentru agricultură, industrie agroalimentară şi spaţiu rural pe care România îl are după Revoluţie. Raportul pleacă de la o analiză foarte bună a problemelor existente în sectorul agricol, a resurselor umane şi naturale pe care România le are la dipoziţie şi propune o serie de direcţii de urmat, cu diferite obiective.

Valoarea documentului este una de necontestat, însă, aşa cum a afirmat preşedintele României, „nu trebuie să rămână frumos învelit în biblioteca Preşedinţiei, ci să devină o realitate”. Pentru aceasta, şeful statului a făcut apel ca după adoptarea raportului toate partidele politice, instituţiile şi beneficiarii să semneze pactul pentru agricultură, un angajament pe termen lung, şi să participe la crearea unei viziuni strategice până în anul 2030, având ca fundament bugetul acordat de UE pentru perioada 2014-2020.

Aprecieri legate de conţinutul raportului au fost făcute şi de ministrul Agriculturii, care a afirmat că unele dintre direcţiile de dezvoltare au fost elaborate la sugestia instituţiei pe care o conduce. În discursul său, acesta a subliniat importanţa unui acord politic asupra strategiei agricole, precum şi a surselor de finanţare. „Este inutil să vorbim de o strategie pe termen mediu şi lung fără surse de finanţare, iar fondurile pe care le avem prin Politica Agricolă Comună, pe Pilonul I şi II, trebuie să constituie o bază de plecare.” Acesta a declarat că, pe lângă bugetul naţional şi cel european, a treia sursă de finanţare o poate constitui combaterea evaziunii fiscale. Nu în ultimul rând, ministrul Agriculturii a afirmat că trebuie să existe o corelare directă între Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) şi strategie. Cu toate că şi Ministerul Agriculturii lucrează de 1 an la un master-plan pentru dezvoltarea agriculturii, reprezentantul instituţiei a afirmat că va lua tot ce este bun din orice fel de strategie elaborată.

Potrivit academicianului Cristian Hera, care a avut, alături de secretarul general al Academiei Române, dl Păun Ion Otiman, o contribuţie importantă la elaborarea raportului Comisiei prezidenţiale, şi Banca Mondială lucrează pentru elaborarea unei strategii pentru agricultură. Toate aceste acţiuni confirmă nevoia unei viziuni strategice asupra agriculturii, însă succesul lor depide de angajamentul pe care îl va lua clasa politică vizavi de acest sector. Este în interesul tuturor ca agricultura să se dezvolte, altfel România va rămâne doar la stadiul de ţară cu potenţial agricol foarte mare, dar din păcate nevalorificat.

Un raport cuprinzător, cu date şi soluţii
Documentul realizat de comisie, denumit „Cadrul naţional strategic pentru dezvoltarea durabilă a sectorului agroalimentar şi a spaţiului rural pentru perioada 2014-2020-2030”, are ca scop stabilirea liniilor directoare ale dezvoltării durabile a agriculturii româneşti şi a spaţiului rural, ca una dintre componentele de bază ale reluării creşterii economice a României.

„Principalele subobiective ale raportului se leagă de garantarea securităţii şi a siguranţei alimentare, de asigurarea necesarului intern de produse alimentare şi a unui excedent, disponibil pentru export, de asigurarea echilibrului ecologic durabil pe termen lung al spaţiului rural, precum şi de conservarea şi protejarea resurselor naturale regenerabile. În acest raport am realizat o analiză minuţioasă şi sugerăm consolidarea exploataţiilor agricole, modernizarea tehnologiilor şi stimularea formării exploataţiilor agricole medii, familiale, având în vedere că România are o structură agrară extrem de polarizată. Avem foarte multe ferme mici şi foarte puţine ferme mijlocii, pe care am dori să le vedem crescând”, a afirmat dl Steriu.

Potrivit raportului comisiei prezindenţiale, partea covârşitoare a exploataţiilor agricole o reprezintă fermele mici, sub 2 ha, ponderea acestora fiind în 2010 de 73,3% ca număr şi 13% ca suprafaţă deţinută în total. Fermele sub 10 hectare reprezintă 97,7% din numărul total de exploataţii şi ocupă 38,7% din suprafaţa agricolă utilizată. În schimb, fermele mari, de peste 100 ha, reprezintă doar 0,3% din numărul de ferme şi exploatează 48,8% din suprafaţa agricolă.

„În cadrul acestui raport propunem soluţii privind dezvoltarea teritorială echilibrată a economiei rurale agricole, extinderea IMM în spaţiul rural, echilibrarea balanţei comerciale şi creşterea exportului de produse agroalimentare româneşti, cunoscându-se faptul că la ora actuală România exportă materii prime şi importă produse agroalimentare”, a mai adăugat dl Steriu.

Alte elemente cuprinse în cadrul raportului fac referire la importanţa sistemului educaţional, a cercetării agricole şi a consultanţei de specialitate. Pentru a ilustra mai bine poziţia agricultorului român în raport cu un fermier francez, preşedintele comisiei prezidenţiale a prezentat următoarea analiză macroeconomică: „Capitalul fix pentru o fermă din România este de 541 euro/ha, faţă de 6.550 euro/ha cât este în Franţa. Valoarea medie a mijloacelor fixe este de 3.600 de euro per exploataţie, faţă de 290.000 de euro cât este în Franţa, iar în privinţa creditului bancar, în România este 110 euro/ha, iar în Franţa de 1.170 euro/ha.”

Ultima parte a evenimentului a fost dedicată întrebărilor venite din partea agricultorilor. Aceştia s-au interesat dacă în cadrul strategiei elaborate au fost luate în considerare principalele probleme cu care se confruntă sectorul, şi anume lipsa cadastrării şi fărâmiţarea terenurilor agricole, liberalizarea din 2014 a pieţei funciare, ce va permite accesul cetăţenilor străini la cumpărarea de pământ în România, îngrădirea accesului fermierilor la biotehnologii, lipsa unor pachete financiare atractive pentru agricultori, cu dobânzi avatajoase, a infrastructurii sistemelor de irigaţii, precum şi lipsa forţei de muncă specializate, precizându-se că doar 2% din tinerii din mediul rural parcurg studii universitare. Aceste întrebări au fost ridicate cu precădere de dnii Ion Cioroianu, preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România, Marcel Cucu, vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Brăila şi membru LAPAR, şi Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR.

Preşedintele comisiei, dl Valeriu Steriu, a menţionat că toate aceste aspecte se regăsesc în raport, plecând de la cadastrarea terenurilor agricole, fără de care nu se pot înregistra progrese în agricultură. „Sunt prevăzute în raport şi există chiar şi recomandări. România a avut un proiect al Băncii Mondiale, un proiect-pilot, ce a dat rezultate foarte bune şi în mod cert trebuie extins şi la nivel naţional. Comasarea terenurilor reprezintă una dintre priorităţile ridicate în acest document, având în vedere că România are cea mai fragmentată agricultură din cele 28 de state membre. Pe de altă parte, noua Politică Agricolă Comună are câteva elemente foarte utile care favorizează acest proces de comasare a terenurilor agricole”, a susţinut dl Steriu.

Acesta a mai afirmat că raportul arată potenţialul României atât cu privire la agricultura ecologică, cât şi din punct de vedere al aplicării biotehnologiilor şi că ambele tipuri de producţie au fost analizate sub aspect economic. O propunere venită din partea dlui Baciu a fost aceea de a se renunţa la înfiinţarea unei agenţii a statului care să intervină pe piaţa funciară, în schimbul sprijinirii fermierilor, prin subvenţionarea dobânzii la creditele destinate achiziţiei de terenuri agricole.

În cadrul evenimentului, o informaţie valoroasă a venit din partea dnei Veronica Toncea, director general al Fondului de Garantare a Creditului Rural, care a precizat că în scurt timp va fi pus în funcţiune un mecanism de sprijinire pentru agricultorii care doresc să cumpere terenuri agricole. „Finanţarea poate fi de până la 90% din valoarea terenului, iar sursa proprie pe care trebuie s-o asigure fermierul este de doar 10%. Aceste finanţări sunt garantate în proporţie de 50% prin formule de garantare, respectiv prin garanţia pe care FGCR o eliberează, iar diferenţa de garanţie o constituie terenul care se achiziţionează”, a precizat aceasta. Raportul comisiei prezidenţiale va fi pus în dezbatere publică timp de 30 de zile, după care va urma definitivarea acestuia, ţinând seama de propunerile ce vor fi înaintate.

Cei care sunt interesaţi de acest document şi vor să contribuie la îmbunătăţirea cadrului naţional strategic pot consulta pagina web a Preşedinţiei, respectiv www.presidency.ro.

Ana MUSTĂŢEA

revista, agricultura, evenimente, politici agricole, pactul pentru agricultura, raportul comisiei prezidentiale pentru agricultura