Pământul, bogăţia principală a României!

Pământul, bogăţia principală a României!

Proiectul de lege privind interzicerea vânzărilor terenurilor agricole româneşti către cetăţenii străini a fost adoptat de Camera Deputaţilor a Parlamentului României, în calitate de for decizional. Proiectul de lege adoptat este pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan, dar şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului. Legea votată în Parlament schimbă şi categoriile de persoane care au dreptul de preemţiune.

Astfel, arendaşii care vor dori să cumpere un teren agricol trebuie să facă dovada reşedinţei sau a domiciliului pe teritoriul naţional pe o perioadă de 5 ani anterior încercării de cumpărare, cu 2 ani mai mult faţă de prevederile în vigoare. Dacă dreptul de preemţiune este exercitat de un tânăr fermier, de sub 40 de ani, acesta trebuie să dovedească domiciliul stabilit pe teritoriu naţional cu cel puţin un an anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole. Condiţiile care trebuie îndeplinite de o persoană fizică pentru a putea cumpăra un teren agricol, situat pe teritoriul României, sunt: să aibă domiciliul/reşedinţa situat/ă pe teritoriul naţional pe o perioadă de cel puţin 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare; să desfăşoare activităţi agricole pe teritoriul naţional pe o perioadă de cel puţin 5 ani anterior înregistrării acestei oferte şi să fie înregistrată de autorităţile fiscale române cu minimum 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan.

Condiţiile care trebuie îndeplinite de persoane juridice pentru a putea cumpăra un teren agricol, situat pe teritoriul României, sunt: să aibă sediul social şi/sau sediul secundar situat pe teritoriul naţional, pe o perioadă de cel puţin 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare; să desfăşoare activităţi agricole pe teritoriul naţional pe o perioadă de cel puţin 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan; să prezinte înscrisurile din care să reiasă că din venitul total al ultimilor 5 ani fiscali minimum 75% reprezintă venit din activităţi agricole, aşa cum sunt prevăzute de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, clasificate conform codului CAEN prin ordin al ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; asociatul/ acţionarul care deţine controlul societăţii să aibă domiciliului situat pe teritoriul naţional pe o perioadă de cel puţin 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan şi în cazul în care în structura persoanelor juridice, asociaţii/acţionarii care deţin controlul societăţii sunt alte persoane juridice, asociaţii/ acţionarii care deţin controlul societăţii să facă dovada domiciliului situat pe teritoriul naţional pe o perioadă de cel puţin 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan.

Pe de altă parte, „terenurile agricole situate în extravilan se pot înstrăina, prin vânzare, înainte de împlinirea a 8 ani de la cumpărare, cu obligaţia plăţii impozitului de 80% pe suma ce reprezintă diferenţa dintre preţul de vânzare şi preţul de cumpărare, în baza grilei notarilor, din respectiva perioadă. (...) În acest caz, impozitul pe profit privind diferenţa de valoare a acţiunilor sau părţilor sociale vândute se va aplica la o bază redusă proporţional cu procentul ponderii terenurilor agricole respective în activele fixe, orice dublă impozitare fiind interzisă“, se arată în proiectul de lege votat de Parlament.

Academia Română consideră că terenurile agricole reprezintă una dintre cele mai importante resurse naturale ale României şi gestionarea lor responsabilă reprezintă o garanţie pentru securitatea alimentară a generaţiilor care vor urma. Aşa cum arăta marele agronom Gheorghe Ionescu-Şişeşti, „Pământul este bogăţia principală a României. Dar... nu este o comoară nesecată, un bun inalterabil. Avem datoria să-l păstrăm şi să-l îngrijim, ca să rămână mereu izvorul de viaţă şi mijlocul de existenţă al poporului român“.

Academia Română consideră necesară asumarea de către autorităţile competente a unor acţiuni care să orienteze piaţa funciară în direcţia susţinerii unor obiective pe termen lung în privinţa structurilor funciare:

1. Evaluarea situaţiei privind suprafeţele de teren agricol care au fost vândute către cetăţenii şi persoanele juridice din România - eventual după naţionalitatea deţinătorului majoritar al capitalului şi din alte state membre UE, dar şi o situaţie similară a terenurilor arendate.

2. Modificarea legislaţiei privind vânzarea şi arendarea terenurilor agricole, în principal cu privire la ordinea exercitării dreptului de preemţiune - în prezent arendaşii fiind înaintea vecinilor şi a statului. Pentru o intervenţie eficientă pe piaţa funciară, este necesar ca ADS să i se acorde un drept de preemţiune prioritar la cumpărarea terenurilor agricole puse în vânzare de proprietarii acestora.

3. Operaţionalizarea ADS în calitate de agenţie de intervenţie pe piaţa funciară şi întărirea rolului acestei agenţii în implementarea unei politici de orientare a structurii exploataţiilor. Prin utilizarea dreptului de preemţiune, agenţia poate contribui la instalarea sau menţinerea agricultorilor, la creşterea dimensiunii exploataţiilor, la păstrarea echilibrului între diferitele tipuri de exploataţii şi la descurajarea speculaţiilor cu terenuri, inclusiv prin cereri de reexaminare a preţului terenului agricol.

Purtătorii conştiinţei istorice au datoria să stabilească şi să impună păstrarea şi valorificarea PAMÂNTULUI, ca sursă esenţială a securităţii şi siguranţei alimentare, ca izvor de existenţă a generaţiilor de astăzi şi a celor de mâine.

Simona MUNTEANU