Parada Taurilor de la Semtest Craiova

Pe 11 octombrie, Semtest Craiova a găzduit, pentru a doua oară, Parada Taurilor, eveniment organizat în parteneriat cu Asociaţia Generală a Crescătorilor de Vaci din România şi Asociaţia Crescătorilor de Vaci „Bălţată Românească“ tip Simmental din Braşov. Pentru anul acesta, deviza a fost „Împreună pentru zootehnia românească“.

„Sloganul nu a fost ales întâmplător pentru că, alături de asociaţiile de crescători, care sunt liantul dintre animale şi centrul genetic, stau asociaţiile judeţene, cooperativele care, împreună cu asociaţiile generale şi cu noi, pun umărul pentru ca zootehnia noastră să producă mai bine şi mai ieftin“, a spus Gheorghe Bîlteanu, director general Semtest Craiova.

Peste 200 de oaspeţi au venit să admire taurii aleşi pentru paradă, însă printre ei niciun reprezentant din partea Ministerului Agriculturii. Toate animalele prezentate sunt născute şi crescute în ţară, testarea făcându-se tot aici, iar o parte din tauri au deja descendenţi. Au fost împărţiţi în trei grupe, cu câte şase tauri fiecare: o grupă de rasă Bălţată cu Negru Românească, o grupă de Bălţată Românească tip Simmental, iar a treia grupă a fost formată din cele mai cunoscute rase crescute în România şi care aparţin Semtest Craiova. Sunt animale aflate în testare genomică, ale cărei avantaje au fost punctate şi de Mircea Bara de la Semtest Craiova: se reduce intervalul dintre generaţii şi măreşte intensitatea selecţiei. Din punct de vedere practic, reprezentantul Semtest a subliniat avantaje, precum: obţinerea de informaţii mult mai devreme asupra valorii animalului, spre deosebire de testarea descendenţilor, difuzarea de gene valoroase în teritoriu, reducerea cheltuielilor cu întreţinerea taurilor până la confirmarea rezultatelor. Tot el a precizat că la Bălţata Românească, de exemplu, în componentele valorii de ameliorare, 50% este producţia de lapte, 20% producţie de carne, 30% fitness-ul (aici, într-un procent mare se regăseşte conformaţia animalului, musculatura, deoarece trebuie să aibă aptitudini şi pentru carne, dar să aibă şi adâncime, lărgime a conformaţiei).

Mircea Dumitru, preşedintele ACVBR - Simmental, a spus că materialul seminal se difuzează deja în ferme de mai mult timp şi că este comparabil cu materialul adus din import, atât prin densitate, cât şi prin capacitatea de fecundare. De altfel, asociaţia are un program de ameliorare aprobat pe care îl respectă, precum şi tauri în testare la Craiova. În plus, 20 de tauri sunt în program de testare şi, în funcţie de performanţe, vor rămâne la Semtest. Un alt proiect al asociaţiei este pregătirea profesională pentru inginerii din asociaţiile care colaborează cu ei, pentru COP, în care se doreşte specializarea acestora pentru bonitare şi alte probleme tehnice. „Toţi sunt obligaţi să respecte cerinţele, facem şi teste ADN mai nou, mai ales că în ameliorare se tinde către un conţinut mai mare de proteină şi bineînţeles cantitate cât mai mare de lapte pentru a fi eficient“, mai spune Mircea Dumitru, care crede în specializarea raselor către lapte sau carne, nu în rase mixte. „Cine vrea rase de carne, creşte de carne. Cine vrea lapte, face lapte. Pe noi ne interesează, în primul rând, laptele, nu le amestecăm. Nici procesare nu îmi doresc, este o altă afacere“, a subliniat Mircea Dumitru.

Coraş Ardelean este preşedintele Asociaţiei de Crescători de Bovine „Narcisa“ din Timiş, înfiinţată în 2013, ce reuneşte ferme de vaci cărora le face controlul oficial atât la lapte, cât şi la carne: sunt 253 de crescători din opt judeţe, 15.000 de animale, din care aproximativ 2.000 sunt de carne. Este unul dintre cei care, pe lângă producţie de lapte, face şi procesare. Şi-a făcut făbricuţa pentru a procesa ceea ce nu putea vinde, aceasta fiind în continuare una dintre problemele cu care se confruntă mulţi dintre crescătorii de vaci pentru lapte. „Cea mai presantă problemă însă este legată de forţa de muncă. Am făcut demersuri şi probabil în luna ianuarie-februarie vor veni circa 100 de vietnamezi, muncitori necalificaţi, pentru fermele zootehnice din zonă.

AGCT România şi ACVBR - SIM sunt cele două mari asociaţii care deţin Registrul Genealogic la rasele de lapte mixtă şi de lapte. Conform raportului pe anul trecut al ANZ, ambele însumează un total de 246.000 de capete la care se face COP, dintre care 108.000 la AGCTR şi 138.000 la ACVBR SIM, dintr-un total de 267.000 de animale care se controlează în România.

Roxana DRĂGHICI