PE a respins propunerea CE privind reducerea consumului de pesticide

​Pe 22 noiembrie a.c, Parlamentul European a respins propunerea de regulament a Comisiei Europene privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor (Sustainable Use of Pesticides Regulation – SUR).

Comisia Europeană a lansat în vara anului trecut propunerea de regulament care făcea parte din Pactul Ecologic European și urmărea reducerea impactului asupra mediului și sistemului alimentar european. Regulamentul SUR se baza pe două obiective, respectiv reducerea utilizării produselor de protecția plantelor cu 50% și a substanțelor chimice periculoase cu 65% până în 2030. Totodată, documentul prevedea și interzicerea utilizării produselor fitosanitare chimice în „zonele sensibile”.
Respingerea regulamentului în cadrul plenului PE marchează un eșec al CE privind planul ambițios de a încuraja tranziția către o hrană sănătoasă și un mediu curat la nivelul UE.
Regulamentul SUR reprezenta un instrument crucial pentru atingerea obiectivelor prezentate în strategia Farm to Fork.
Obiectivele drastice propuse de SUR au generat controverse în rândul statelor membre, iar printre principalele argumente care au stat la baza respingerii regulamentului au fost neexistența unor alternative adecvate, insecuritatea alimentară, dar și neechitatea privind necesitatea reducerii cantității de produse fitosanitare la nivelul fiecărui stat comunitar și aplicarea unei reduceri unitare.
Potrivit AIPROM, România consumă o cantitate de cca 640 g de substanță activă pe hectar, de aproape două ori mai puțin față de cantitatea consumată de fermierii din Ungaria (1,2 kg/s.a ha) și de trei ori mai puțin față de media Uniunii Europene, de peste 2 kg/s.a ha. În Polonia consumul se situează la 1466 g s.a/ha, în Germania 2539 g s.a/ha, iar în Franța cantitatea consumată de substanță activă este de 2847 g/ha.
Totodată, discuții aprinse au fost generate de lipsa prezentării unui impact din partea Comisiei Europene. De altfel, primul studiu de impact al strategiei „De la fermă la furculiță” asupra sectorului agricol european a fost realizat de Departamentul Agriculturii al Statelor Unite ale Americii (USDA). Analiza, axată pe producția alimentară și pe măsurile privind restricțiile de folosire a inputurilor în agricultură, a condus la anumite concluzii importante precum scăderea producțiilor, creșterea prețurilor alimentelor, diminuarea comerțului agricol și regresul sectorului economic european.
 
Principala organizație agricolă a UE, COPA-COGECA, a salutat respingerea proiectului de lege și a cerut un dialog îmbunătățit între fermieri și instituțiile blocului celor 27 de state membre.
„Să nu uităm că această propunere a fost ideologică încă de la început, fără realitățile agriculturii, punând tranziții nerealiste, fără finanțarea necesară. Să nu uităm că toată această polarizare ar fi putut fi evitată și soluții s-ar fi putut găsi fără încăpățânarea ideologică a câtorva factori de decizie”, se arată în comunicatul grupului agricol european.
Alexander Bernhuber, europarlamentar, negociator al Grupului PPE (Partidul Popular European) pentru noile norme privind utilizarea produselor de protecție a plantelor, a declarat în urma votului din Parlamentul European următoarele: „Nu susținem măsurile care reduc producția de alimente în Europa sau care împiedică fermierii să producă alimente. Lăsați fermierii să cultive! Înainte de a ne îndrepta spre o interzicere totală a produselor de protecție a plantelor, trebuie să găsim alternative adecvate. Cu toții ne dorim mai puține produse de protecție a plantelor utilizate pe terenurile agricole. Dar reducerea acestora nu trebuie să pună în pericol producția de alimente în Europa, să facă alimentele mai scumpe sau să ducă la renunțarea afacerilor din agricultură.”
 
Florentin Bercu, director executiv UNCSV și vicepreședinte COGECA (Comitetul General al Cooperativelor Agricole din UE) a afirmat: „După un efort de doi ani al UNCSV, Alianței pentru Agricultură și Cooperare, COPA – COGECA, autorităților statelor membre s-a reușit, deocamdată, respingerea propunerii de regulament privind utilizarea sustenabilă a pesticidelor. În aceste condiții, nu mai este obligatoriu pentru fermierii români să reducă cantitatea de produse de protecția plantelor cu 35%. Dacă regulamentul SUR intra în vigoare din anul 2032 ar fi dus la o situație limită și o practică comercială neloială. Nu este corect să forțezi fermierii dintr-un stat membru care utilizează o cantitate de pesticide sub media europeană de 2,2 kg substanță activă/ha, așa cum sunt cei din România care utilizează o cantitate de 700 g s.a/ha, să o reducă cu 35%, iar cei din alte state membre, care probabil au un consum de 8 kg substanță activă/ha iar după reducerea de 50% să aibă tot un consum mai mare decât cel de la nivelul Uniunii Europene. S-a înțeles că acest regulament a fost un derapaj. Ca să poată să vină cu restricții ar fi trebuit să vină și cu instrumente corecte, complementare, cum ar fi noile tehnici genomice (NGT). Putem să vorbim în Uniunea Europeană de reducerea utilizării produselor de protecția plantelor doar după ce avem aprobate și disponibile tehnicile moderne de ameliorare.”
 
Adrian Chesnoiu, președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, ne-a declarat: „Decizia de respingere a regulamentului SUR este una corectă pentru fermieri. Am susținut întotdeauna ca regulamentele care vizează toate cele 27 de state în plan orizontal să țină seama de specificul național. Atât în calitatea de ministru al Agriculturii, cât și în actuala funcție de președinte al Comisiei pentru Agricultură, am susținut că, mai ales în domeniul utilizării produselor de protecția plantelor și al fertilizanților, trebuie să stabilim o normă medie la nivel european, la care să se raporteze toate cele 27 de state membre. Adică statele care astăzi consumă sau utilizează mai multă substanță activă per hectar să reducă această folosire la media europeană stabilită prin regulament, iar statele membre care sunt sub această medie să poată, dar nu obligatoriu, să se raporteze la această medie maximală convenită la nivel european. În caz contrar, nu putem discuta de respectarea principiului competitivității în UE și ar însemna ca unele state să fie în dezavantaj față de altele, iar dacă avem o piață comună atunci regulile ar trebui să fie comune și opozabile tuturor. România a susținut acest lucru. Sunt bucuros că SUR a fost respins dar nu cred că va fi ultima încercare de legiferare din partea celor care nu utilizează știința ca prim argument principal în luarea unor decizii, ci mai mult specularea unor temeri sociale sau a unei ideologii sociale. Dacă te duci la știință ajungem ca și în situația utilizării glifosatului sau a neonicotinoidelor, care sunt argumentate pe baze științifice.
Consider că după noua configurație a Parlamentului European vom avea posibilitatea dezbaterii acestor aspecte mai pe larg și poate Uniunea Europeană va ține seama mai mult de argumentele științifice și mai puțin de cele politice, electorale sau ideologice.”
 
Încercările CE de a negocia un compromis sau de a trimite regulamentul înapoi la Comitetul de Mediu al UE pentru discuții ulterioare au fost, de asemenea, eșuate.
Acum, Consiliul trebuie să decidă dacă respinge definitiv propunerea sau o returnează Parlamentului pentru a doua lectură.
 
Ana Ioniță