Pe fondul schimbărilor climatice, frecvenţa atacului de Diabrotica creşte

Pe data de 10 octombrie a.c., la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ (ASAS) s-a desfăşurat o dezbatere cu privire la viermele vestic al rădăcinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera), un dăunător care creează probleme din ce în ce mai mari în culturile agricole, în special cele de porumb. Din anul 1996, de când a fost semnalat pentru prima oară pe teritoriul ţării noastre, la Nădlac, insecta s-a extins în toate zonele de cultură a porumbului, cu o intensitate mai mare a atacului în partea de vest a României.

Cuvântul de deschidere i-a aparţinut preşedintelui ASAS, Valeriu Tabără, care a afirmat că scopul principal al evenimentului este de a atrage atenţia decidenţilor asupra acestui dăunător care, în anii favorabili, produce pagube economice însemnate (la eveniment simţindu-se lipsa responsabililor din cadrul MADR, precum şi din alte instituţii subordonate, cum este Autoritatea Naţională Fitosanitară). „Problema ridicată de Diabrotica se discută de foarte mult timp, dar, din păcate, nu este serios luată în seamă pentru că foarte mulţi dintre cei care ar fi trebuit să vadă ce înseamnă acest dăunător, în special pentru cultura de porumb, au fost prea puţin interesaţi. Am avut ocazia cu ani în urmă să văd în SUA lanuri de porumb atacate, apoi am văzut şi în România, la Satu Mare, o cultură de porumb a cărei producţie era compromisă, deşi plantele erau întregi.“ Preşedintele ASAS a subliniat faptul că intensitatea şi frecvenţa atacului dăunătorului sunt în creştere odată cu schimbările climatice înregistrate la nivelul ţării. „Care vor fi soluţiile? Chiar dacă îi supără pe unii, noi tot trebuie să le dăm (notă: cultivarea de plante rezistente la atacul daunatorului).“

Necesitatea unor cercetări amănunţite

Academicianul a adus în discuţie şi decizia Uniunii Europene de a interzice cultivarea organismelor modificate genetic: „De ani se blochează inclusiv cercetări la nivel european şi asta din anumite interese. România nu poate să fie o colonie din acest punct de vedere.“ La nivel comunitar, un alt subiect intens dezbătut este mortalitatea ridicată a albinelor, care a condus la blamarea produselor pe bază de neonicotinoide folosite la tratamentul seminţelor de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă. „Urmează să prezentăm rezultatele preliminare privind efectul neonicotinoidelor asupra albinelor. Vreau să vă spun că în acest an s-au pierdut foarte multe albine care au murit în afara perioadei de cules. Intră în iarnă familii de albine extrem de slabe. Nimeni nu vrea să vadă care este cauza şi se lansează idei care nu au legătură cu realitatea, iar ce se întâmplă acum este tocmai efectul blocării unor cercetări de fond şi a găsirii unor soluţii. Albinele mor în continuare şi acum, când nu culeg la rapiţă, floarea-soarelui sau porumb. Toată lumea tace în loc să se instituie un program naţional. Degeaba numărăm familiile de albine în toamnă şi ne trezim că în primăvară vor fi doar jumătate, apoi afirmăm că suntem pe locul 2 în UE după efectiv. Interesul nostru este să rezolvăm probleme cu efecte economice mari şi organizăm astfel de întâlniri pentru a-i trezi la realitate pe cei care decid în domeniu.“

Atenţie atât la atacul larvelor, cât şi al adulţilor

Felicia Mureşanu, director ştiinţific în cadrul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Turda (SCDA Turda), a prezentat în detaliu viermele vestic al rădăcinilor de porumb şi a pus accent pe combaterea acestuia deoarece daunele asupra culturii de porumb sunt provocate atât de larve, cât şi de adulţi.

Larvele sunt atrase de rădăcinile porumbului, cele mai periculoase fiind cele de vârsta a III-a. În prima perioadă, după eclozare, se hrănesc pe perii radiculari şi ţesutul cortical exterior. Prin procesul de hrănire, larvele produc răni pe rădăcini, pătrund în interiorul lor şi le pot reteza. Hrănirea pe rădăcini afectează creşterea şi dezvoltarea plantelor, dar şi căderi de plante care pot fi intense dacă este secetă în luna iunie, perioada de atac puternic al larvelor. În cazul unei infestări puternice, plantele au tulpina înclinată, sunt slab fixate în sol şi sunt uşor culcate după furtuni şi ploi. Conform directorului ştiinţific, din cauza atacului de larve se pot înregistra scăderi de producţie de 10-15% şi chiar mai mult, de până la 50%. Din luna iulie şi până la recoltare densitatea larvelor se poate aprecia prin examinarea sistemului radicular al plantelor, prin scuturarea pământului sau prin spălarea acestuia. Pragul Economic de Dăunare (PED) este de 10 larve/plantă. Adulţii de Diabrotica sunt polifagi, însă preferă planta de porumb. Ca urmare a atacului pe frunze, la suprafaţa acestora se observă dungi albicioase longitudinale.

În perioada înfloritului porumbului adulţii se hrănesc cu polen şi mătase, iar după înflorire, cu rămăşiţele de mătase şi boabele situate la vârful ştiuletelui aflat în faza de lapte. Când există un număr mare de adulţi care se hrănesc pe mătasea apărută înaintea polenului, se obţin ştiuleţi mai mici şi parţial fără boabe. PED este de 10 adulţi/plantă la hibrizii comerciali şi de 5 adulţi/plantă la hibrizii de sămânţă.

Opţiuni de combatere

Combaterea larvelor se face prin tratamente cu insecticide aplicate la sămânţă, odată cu semănatul sau la prima praşilă, când PED este de 10 larve/plantă. În condiţiile unor infestări moderate tratamentul seminţei poate reprezenta o soluţie atunci când porumbul se află în primul an de monocultură. Limitarea populaţiei adulţilor de Diabrotica v. virgifera sau chiar combaterea acestora se face când este depăşit PED, prin tratamente cu produse de protecţia plantelor omologate. Directorul ştiinţific a subliniat importanţa evitării monoculturii, o măsură agrotehnică pentru reducerea populaţiei acestui dăunător.

Ana IONIŢĂ