Pe larg despre tehnologia Crisper-Cas 9

​În această vară am avut cu Alexandru Grigoriev, director executiv al Asociației Industriei de Semințe din România (AISR), o discuție pe tema tehnologiei CRISPR-Cas 9. Aceasta permite intervenția extrem de precisă asupra genomului plantelor pentru a le imprima anumite caractere agronomice de interes. Prin această metodă se obțin plante rezistente la atacul unor boli sau dăunători, mai productive, tolerante la secetă și arșiță etc.

Țările care au adoptat acest instrument înregistrează progrese în agricultura lor.
În UE, înainte ca tehnologia să fie pusă în aplicare, se dezbate dacă trebuie să fie sau nu sub incidența legislației privitoare la organismele modificate genetic, știindu-se faptul că organismele transgenice sunt interzise în agricultura europeană.
„În 2020 premiul Nobel pentru chimie a fost acordat cercetătoarelor Jennifer Doudna (SUA) și Emmanuelle Charpentier (Franța), care au pus bazele tehnologiei Crisper-Cas 9. Aceasta permite editarea genomului, indiferent dacă este de origine vegetală sau animală. Tehnologia prezintă avantajul că este foarte precisă. Tehnica este utilizată în lume, mai puțin în Uniunea Europeană, de aproape 10 ani.
Ce aduce nou? Poți lucra în genomul celulei fără să introduci din exterior vreo genă și poți lucra țintit asupra unei gene sau a mai multor gene în așa fel încât să le faci să se supraexprime, adică să lucreze mai mult și să impună caracteristici plantei sau, din contră, să le faci să nu mai lucreze. Cu această tehnologie nu există riscul de a da greș.
Poți schimba caracteristicile unei celule, a unei plante de interes, fără să introduci în ea gene străine. Editezi genetic plantele fără să obții un organism modificat genetic pentru că modificarea genetică presupune introducerea din exterior a unei gene.”

Unde este folosită?
„Tehnologia este folosită în multe țări din lume, însă pe scară largă în SUA, Brazilia, Argentina și mai nou Australia, Africa de Sud și chiar în Filipine.
Uniunea Europeană a tratat această tehnologie la fel ca pe cele de obținere a organismelor modificate genetic. Legislația europeană în domeniul OMG-lor datează din 2001 și de atunci nu a mai fost modificată, deși progresul științific a fost mare.
Tehnologia este necesară fermierilor europeni pentru că agricultorii din afara UE o folosesc și au reușit să câștige pe piața mondială un avantaj fantastic la o serie de culturi agricole: porumb, soia etc.
La ora actuală știm foarte bine că Europa este dependentă de importurile de soia din spațiul extracomunitar, tocmai pentru că s-a încăpățânat să folosească tehnologiile convenționale.
Noua metodă permite obținerea de soiuri și hibrizi care nu se deosebesc de cele/cei obținuți prin tehnologiile convenționale. De ce? Pentru că Crisper-Cas 9 nu face decât să copieze și să accelereze un proces natural.
Prin tehnologiile clasice de selecție un produs nou este obținut în 5 până la 10 ani. Prin CRISPR-Cas 9 un soi sau hibrid se poate obține în 6 luni până la 2 ani, în funcție de complexitatea lui.”
 
Răspunde noilor cerințe
Comisia Europeană și-a propus obiective foarte ambițioase privind agricultura următorilor ani. Utilizarea de pesticide și îngrășăminte chimice va fi restricționată, iar 25% din suprafața arabilă a UE va fi alocată agriculturii ecologice. Se urmărește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și creșterea absorbției de carbon. Toate aceste sunt transpuse în diferite strategii: „Pactul Verde”, „De la fermă la furculiță”, „Biodiversitate” etc.
„Tehnologia CRISPR-Cas 9 ar fi ca o mănușă pentru aceste politici și ar răspunde multor provocări cu care se confruntă agricultura, spre exemplu schimbările climatice.
Acestea sunt o realitate, nu o poveste, temperaturile au crescut, seceta este un fenomen din ce în ce mai prezent, iar arșița nu era atât de pregnantă în urmă cu 5 - 6 ani. Noua metodă de editare a genomului ar permite să obținem soiuri sau hibrizi care să fie adaptați acestor condiții.
Putem dezvolta plante cu sistem radicular mai puternic, cu ramificații mai bogate, care să extragă mai multă apă din sol. Astfel plantele vor fi mai rezistente la diverși factori, prin modificarea fiziologiei plantei. Aceasta este miza!”
 
De ce este nevoie să fie aplicată în UE?
„Este nevoie de o noua legislație. Anul trecut Comisia Europeană a comandat un studiu asupra eventualului impact al tehnologiei Crisper-Cas 9. Rezultatele au fost favorabile și ca atare CE a ajuns la concluzia că într-adevăr această tehnologie ar putea reprezenta o soluție pentru problemele cu care ne confruntăm.
Consiliul Agri Fish, constituit din miniștrii agriculturii ai statelor membre, a agreat în principiu raportul, iar Parlamentul European a avut o poziție echivocă: o parte din parlamentari a aprobat această tehnologie, iar cealaltă parte, mai ales cei din aripa verzilor, a avut o părere opusă.
Decizia adoptării sau nu a acestei tehnologii nu a fost luată, însă concluzia unanimă este că prevederile vechi (din 2001), care fac referire la organismele modificate genetic, nu ar trebui să fie aplicabile și tehnologiilor de editare a genomului. Totul depinde de organismele de decizie ale UE.
 
La ora actuală, când fermierii europeni sunt lipsiți de aceste tehnologii, agricultura din UE va rămâne și mai mult în urmă.
Agricultura europeană este cu 20 - 25 ani în urma agriculturii din SUA și chiar a celei din America de Sud, care avea o agricultură destul de primitivă, însă acum ne-a depășit și va continua să evolueze, pentru că ei folosesc această tehnologie.
Uniunea Europeană pare să nu se preocupe de această chestiune. Europa este o zonă în care încă există o oarecare supraproducție de alimente, însă sunt regiuni în lume în care este foamete.”
 
Ana Ioniță