Pentru prima dată, înființarea plantațiilor de strugurii de masă este inclusă în PNS

1/3/2023

În 2020 suprafața totală cu struguri de masă în România era estimată la aproximativ 8.000 de hectare, din care doar 3100 hectare sunt cultivate cu soiuri pentru struguri de masă veritabile, diferența fiind cultivată cu soiul Chasselas dore, care este un soi cu funcțiuni mixte. În top sunt județele Vrancea, Constanța, Buzău. ICDVV Valea Călugărească, unde este director dr. Ion Marian, încearcă de 8-9 ani să readucă în atenția producătorilor și autorităților noastre strugurii de masă, printr-un concurs național organizat la Institut, și să promoveze în special soiurile autohtone.

Această cultură nu primit finanțare până acum nici prin programul viticol, nici prin cel pomicol (sunt țări unde strugurii de masă intră la categoria „fructe”). Conform madr.ro în ședința Guvernului din 16 iunie 2022 a fost adoptată Hotărârea pentru aprobarea programului de susținere a producției de struguri de masă pentru anul 2022 printr-un ajutor de Minimis.
Măsura vizează următoarele categorii de beneficiari: producătorii agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător; producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale; producătorii agricoli persoane juridice.
Pentru prima dată, în cadrul bugetului de stat pe anul 2022, a fost inclusă suma de 15 milioane de lei. Criteriile cumulative de eligibilitate: să dețină o suprafață cultivată cu struguri de masă de minim 0,1 ha – maxim 10 ha inclusiv; să obțină o producție de minim 6.000 kg/ha; să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primării în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu strugurii de masă în anul 2022, la specificația vii nobile pe rod, pentru struguri de masă; să facă dovada producției realizate prin documente justificative (bon fiscal/factură/filă/file din carnetul de comercializare).
Valoarea maximă a sprijinului financiar care se acordă beneficiarilor este de 1.200 euro/ha. Valorificarea producției trebuie făcută până pe 29 noiembrie inclusiv, a anului de cerere. Însă cei care au struguri de masă, sunt foarte puțini, cu suprafețe relativ reduse și fac mari eforturi să mențină cultura. Spre exemplu, în județul Prahova doar 20 de hectare au beneficiat de bani din acest ajutor.

Se pare însă că situația se va schimba. „La viticultură sau pomicultură a existat un interes național care a mișcat lucrurile. Acum urmează și strugurii de masă. MADR a dat drumul la un contract pentru stabilirea costurilor standard, pe care l-am câștigat noi (ICDV Valea Călugărească). Se lucrează de asemenea la o măsură similară cu cea de la pomicultură, care este acum inclusă în noul PNS”, spune directorul Institutului de la Valea Călugărească. Pentru plantarea, înființarea sistemului de susținere, a sistemului de irigare si împrejmuirea terenului, sprijinul poate ajunge până la 33.700 euro/ha. În Ghidul solicitantului care va fi elaborat, vor fi detaliate exact aspectele privind finanțarea și cofinanțarea.

În PNS măsura (intervenția) se numește „DR-17 - Investiții în sectoarele hamei și/sau struguri de masă”. Aceasta intervenție „vizează investițiile corporale și necorporale necesare obținerii producției primare de struguri de masă. În cadrul intervenției vor fi sprijinite, de asemenea, investițiile în condiționare și depozitare. Intervenția permite și investiții în vederea comercializării strugurilor (magazinele la poarta fermei sau rulotele), ca o componentă secundară.”
Printre condițiile de eligibilitate pentru investiție este ca dimensiunea economică a fermei să fie de minimum 4.000 euro SO pentru struguri de masă. În cazul proiectelor care propun depozitare, minimum 50% din strugurii care sunt supuși depozitării trebuie să provină din ferma proprie și/sau din fermele membrilor (în cazul formelor asociative).

Un alt element important este zonarea, care trebuie revizuită (și se lucrează deja la reevaluarea zonelor de favorabilitate) deoarece s-au schimbat condițiile climatice de acum 30 de ani, iar cerințele de cultură pentru strugurii de masă se găsesc și în afara arealelor viticole consacrate. Directorul Ion Marin nu crede că acordarea banilor va fi condiționată de plantarea unui anumit procent dintr-un soi autohton, dar Institutul a propus acordarea unei bonificații pentru proiectele care includ și soiuri românești.
Nu sunt incluse soiurile cu destinație mixtă, de tipul Chasselas.

„Eu cred că este un pas cert. Ceea nu știm încă este când se va da drumul la investiții. Și mai există riscul, așa cum s-a întâmplat în programul pomicol, să nu se poată asigura necesarul de material săditor certificat”, mai spune directorul de la Valea Călugărească. De aceea el insistă și pe stimularea dezvoltării sectorului pepinieristic în egală măsură.
Ultimele date ale Institutului cu privire la pepinierele care produceau material săditor viticol certificat estimează un număr de 40, dar acum nu se mai știe exact cine ce produce. „Un aspect pozitiv, dacă putem să îl numim așa, este faptul că la un soi precum Victoria, chiar dacă este adus de la o pepinieră din afara țării, nu sunt probleme deosebite să se „readapteze” arealului în care a fost creat”, mai spune directorul Institutului Viticol.