Perdelele forestiere vs Legea arendei

​Unul dintre workshop-urile organizate în cadrul târgului Agriplanta-Romagrotec a avut ca temă perdelele forestiere pe terenurile agricole și ce avantaje aduc ele pentru culturi. Mihai Enescu, inginer silvic și profesor a susținut prezentarea ”Sisteme agrosilvice, câștiguri pentru toți”, 

​Pornind de la premisa pierderilor de producții din cauza creșterii temperaturilor, a lipsei de precipitații, dar și a despăduririlor accelerate în ultimii ani, necesitatea înființării de perdele forestiere, sub orice formă, devine tot mai evidentă.
Dacă aceste date meteorologice se coroborează și cu creșterea populației într-un ritm accelerat, se observă clar o nevoie de hrană tot mai mare dar care este din ce în ce mai greu de satisfăcut. Dar pentru a produce este nevoie de apă, iar aceste sisteme agrosilvice reprezintă una dintre cele mai bune soluții de a păstra apa pe terenurile cultivate, a arătat profesorul în prezentarea sa.
Unde se pot face culturi agroforestiere? Practic oriunde, recomandabile mai ales în sudul țării.
El a dat mai multe exemple de cum pot fi folosite terenurile: combinații de pomi cu culturi legumicole, cu porumb, cu specii furajere, pășuni cu arbori, aliniamente forestiere, garduri vii perimetrale, perdele forestiere de protecție a câmpului etc.
Printre avantajele folosirii lor: combaterea eroziunii, luare în cultură și fixarea nisipurilor, filtrare particule de praf, reducerea zgomotului, a efectelor negative ale vântului, reducerea temperaturii aerului, creșterea umidității, îmbunătățirea microclimatului , stocarea carbonului și economisire energie, îmbunătățirea condițiilor de cultură și creșterea producției agricole cu până la 46%.
Foarte multe dintre informații nu sunt noi, ele se găsesc în cărți publicate încă din anii 1930, a arătat inginerul Mihai Enescu.
 
Un studiu făcut la grâu de pildă a demonstrat efectul benefic al perdelei forestiere și implicit sporul de producție de grâu: cu11,2% la 50 m distanță de aceasta, cu 23,6% la distanța de 100 m, până la 9,6% la 200 m. Cercetările au estimat că ponderea optimă a suprafețelor ocupate cu perdele forestiere este între 4 și 6% din suprafața câmpului agricol.
De altfel, pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, secțiunea Planul Național de Redresare și Reziliență, sunt enumerate Ghidurile din PNRR și posibilitățile de a folosi anumite măsuri în scopul înființării perdelelor forestiere, cum pot fermierii să acceseze bani pentru înființarea lor, ce obligații au, precum și toți beneficiarii eligibili.
 
”De precizat că după plantare, este obligatoriu ca pe terenul respectiv fermierul să nu intervină timp de 20 de ani, fiind vegetație forestieră în afara fondului forestier”, a spus Mihai Enescu, pentru că este pădure pe teren cu destinație agricolă, nu în regim silvic. Dar este important acest aspect - după primirea banilor pe respectivul proiect, și următorii 20 de ani o primă, nu trebuie tăiați copacii. Suprafața minimă de la care se pornește este 0,1 ha (1.000 mp), fără limită superioară.
 
Dar aceste condiții sunt greu de îndeplinit de către fermierii care au terenuri în arendă.
Nina Gheorghiță, vicepreședinte LAPAR a ridicat întrebarea
”Cum își pot imagina guvernații și cei care proiectează aceste programe pentru fermieri, că le putem duce la îndeplinire, în condițiile în care se lucrează pe zeci, sute de parcele mici.
Credeți că eu, ca fermier/proprietar de teren agricol, nu mi-aș dori să fac aceste perdele, să beneficiez de toate acele avantaje și să-mi cresc producția?
Dar nu le pot face din cauza acestui angajament de 20 de ani, pentru că nu știu dacă la expirarea unui contract de arendă voi mai rămâne pe același amplasament și ce se va întâmpla cu respectiva plantație!
Dacă fermierii ar fi avut o lege a arendei cu perioadă minimă de 10 ani, cu clauze și condiții clare de drept de preemțiune, ar fi mult mai tentați să folosească aceste plantații agrosilvice”, a atras din nou atenția vicepreședintele LAPAR.
 
Roxana Drăghici