Performanţă la SC Eurofruct

Firma românească Naturevo, distribuitor de inputuri pentru agricultură la nivel naţional, a organizat un tur la patru ferme din ţară, printre care şi la SC Eurofruct, din judeţul Galaţi, care aplică tehnologiile de protecţie propuse de specialiştii firmei, în vederea obţinerii unor performanţe agricole ridicate.

Administratorul societăţii Eurofruct, dl Bogdan Lefter, de profesie inginer horticol, a început afacerea în anul 2006, pe o suprafaţă de 100 ha, în localitatea Viile, din judeţul Galaţi, infiinţând una dintre cele mai importante ferme horticole din zonă. Speciile pe care le cultivă, în sistem clasic, sunt cireş, vişin, măr, prun şi cais, provenite cu preponderenţă de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi, dar deţine şi o plantaţie viticolă cu struguri de masă şi pentru vin. Pregătirea profesională şi experienţa căpătată ca şef de fermă la un IAS din judeţul Iaşi l-au ajutat să răzbată, în ciuda dificultăţilor întâmpinate. Nici anul acesta nu a fost unul uşor. Cantitatea mare de precipitaţii căzută a afectat producţia de fructe, în special cea de cireşe, şi a depreciat-o din punct de vedere calitativ. Unele soiuri au rezistat bine, însă altele au suferit mai mult din cauza condiţiilor nefavorabile. Ploile şi vremea rece au afectat şi viţa-de-vie, iar dezvoltarea boabelor a fost întârziată. Tratamentele efectuate la timp, cu produse de calitate, au stopat extinderea manei, cu toate că presiunea de infecţie a fost mare. Din fericire, nu sunt pierderi de producţie cauzate de mană şi nici de făinare. Producătorul nu a fost ocolit de greutăţi nici anul trecut. Mai precis, îngheţul din iarna 2014-2015 i-a cauzat pierderi însemnate.

„La cais, producţia a fost grav afectată, iar la piersic şi nectarin nu am obţinut nimic. Plantaţia de piersic şi nectarin am defrişat-o şi am plantat măr, care se pretează mai bine pentru această zonă. Cireşul ne-a salvat. Via de struguri de masă a îngheţat complet. Nu am cules nici măcar o tonă de struguri. Anul acesta, datorită lucrărilor şi tratamentelor efectuate şi ajutaţi de natură, viţa-de-vie s-a refăcut în proporţie de 90%. Este al doilea an când suntem afectaţi de îngheţ. Sperăm să nu ne mai confruntăm cu această problemă cel puţin 5 ani, ca să ne putem reveni“, a spus dl Lefter. Şi-a asigurat plantaţia pentru a fi despăgubit în situaţia în care înregistrează pierderi din cauza anumitor fenomene meteorologice, însă îngheţul şi ploile torenţiale nu sunt incluse în poliţa de asigurare. „Sunt considerate pagube doar pomii rupţi şi fructele căzute, cele rămase în pom  nefăcând obiectul poliţei“, a afirmat acesta. Fără posibilitatea de a se proteja împotriva acestor fenomene, agricultorul speră să nu se mai înregistreze condiţii meteo nefavorabile care să-i pricinuiască pagube. Producţia recoltată o valorifică pe piaţa autohtonă şi doar o mică parte, cea de cireş, o exportă în Belarus, deoarece are o colaborare mai veche cu un partener. Produsele sunt comercializate la angrosişti şi prin reţeaua judeţeană a hipermarketului Carrefour.

„Avem un parteneriat bun. Ei au venit către noi. În supermarket există raionul de produse româneşti, consumatorii apreciază şi cumpără fructe din producţie internă. Livrăm circa o tonă la două zile, în funcţie de cerere, iar preţurile sunt mulţumitoare, chiar mai mari decât cele practicate de angrosişti.“ Înainte de embargoul impus de Federaţia Rusă cu privire la importurile de produse agricole, fructele obţinute de Eurofruct ajungeau, cu preponderenţă, pe această piaţă. Interzicerea acestor importuri l-a determinat pe producător să se orienteze să-şi valorifice recolta pe plan local.  Referitor la planurile sale de viitor, acesta ne-a spus că urmează să înfiinţeze o livadă în sistem superintensiv, pe o suprafaţă de 50 ha, urmând ca în perioada următoare să se hotărască cu privire la specia şi soiurile pe care le doreşte. „Dacă m-aţi fi întrebat în urmă cu trei ani, aş fi spus cais, pentru că atunci am obţinut o producţie extraordinară atât sub aspect cantitativ, cât şi calitativ. Au urmat doi ani cu îngheţ şi acum nici nu mai vreau să aud de cais. Este o zonă la limita de favorabilitate pentru această specie. Încă nu m-am hotărât nici la specia, şi nici la provenienţa soiurilor. Este foarte greu să găseşti în ţară o pepinieră care să-ţi furnizeze tot materialul de plantat de care ai nevoie. În această regiune merge bine cireşul, iar dacă nu sunt ani cu ploi, prunul şi mărul. Cireşul este cea mai profitabilă cultură. O recoltă bună de cireşe, obţinută într-o livadă clasică, este de 7 t/ha. Într-o livadă intensivă te gândeşti la producţii de peste 10 t/ha. Anul acesta, la cireş, o mare parte din producţie s-a depreciat calitativ. Sperăm să obţinem o producţie de calitate de 3-4 t/ha, ceea ce înseamnă jumătate din ceea ce obţinem în mod obişnuit. Anul trecut am realizat circa 10 t/ha. Înfiinţarea unui hectar de cireş poate costa 10.000 de euro, dar şi 40-45.000 de euro, în funcţie de soiurile folosite şi tehnologia aplicată. La strugurii de masă sperăm că anul acesta vom obţine o producţie bună, însă cu mari eforturi din partea celor care lucrează aici.

Prunul sperăm să-l recoltăm în condiţii bune deoarece promite producţii mari. La fel şi mărul. Cifra de afaceri diferă de la un an la altul, însă important este faptul că în nici un an nu avem datorii. De asemenea, nu avem credite sau leasing-uri de plătit şi este o perioadă când ne gândim să reinvestim“, a susţinut dl Bogdan Lefter. Acesta a declarat că pe partea de protecţie fitosanitară lucrează doar cu firma de inputuri Naturevo şi foloseşte produse de la companii consacrate, precum BASF şi Bayer. De asemenea, a utilizat, în anumite condiţii, şi produse cu caracteristici speciale din portofoliul firmei. Cât timp a durat vizita la SC Eurofruct, dr. ing. Ioan Enoiu, administrator al Naturevo, a făcut o serie de recomandări cu privire la necesitatea aplicării unor măsuri de protecţie. „Se întâmplă ca într-un an să obţii producţii bune, iar în alt an să pierzi şi de aceea trebuie să maximizezi profitul în anii productivi, ca să ai resursele financiare necesare pentru a întreţine plantaţia în anii dificili“, a susţinut dl Enoiu.

Ana IONIȚĂ