Planeta în mişcare

"Nu avem voie să fim spectatori
la ceea ce ni se întâmplă!“

DAN PURIC

Modificările climatice globale, definite încă din anul 1992 de către Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite ca fiind „schimbări care alterează compoziţia atmosferei într-o perioadă relativ scurtă“ are, potrivit opiniei unor specialişti de prestigiu, ca principală cauză intervenţia brutală a activităţii umane în echilibrul ecosistemelor planetei. Industrializarea excesivă, fără măsuri suficiente de protecţie a mediului, cu precădere în sectorul exploatării şi procesării unor resurse minerale care se fac vinovate de o bună parte din emisiile de bioxid de carbon, pe seama căruia este pus efectul de seră, alături de emanaţiile în atmosferă a monoxidului de carbon, oxizilor de azot, freonului, pulberilor industriale şi a unei multitudini de alţi compuşi chimici contribuie hotărâtor la schimbările climatice înregistrate în ultimele decenii.

Nu trebuie să omitem că şi despăduririle intensive, folosirea pe scară largă a compuşilor chimici în activităţile cotidiene fără o fundamentare ştiinţifică complexă, dar şi managementul superficial al deşeurilor contribuie la alterarea echilibrului termic şi biologic al planetei. În acest sens, este cunoscut că bilanţul energetic al planetei este echilibrat numai în situaţia în care cantitatea radiaţiilor solare ajunse în mod natural pe pământ este egală cu cea pe care acesta o cedează. Perturbarea acestui echilibru conduce inevitabil la modificarea parametrilor de mediu cu efecte devastatoare pentru tot ce înseamnă viaţă pe planeta noastră. Deşi cauzele şi efectele încălzirii globale au fost semnalate încă din secolul precedent, măsurile de contracarare sunt încă modeste.

Aşa s-a ajuns ca rata de creştere a temperaturii atmosferei terestre din ultimele decenii să determine o topire accentuată a calotei glaciare. O deplasare spre poli a zonelor climatice calde are drept consecinţă instalarea fenomenelor de deşertificare pe suprafeţe întinse care altădată erau deosebit de fertile şi prielnice vieţii. Intervenţia umană în ceea ce priveşte alterarea echilibrului termic al planetei are consecinţe nefaste şi în ţara noastră, în principal prin fenomenele meteorologice excepţionale, pe alocuri fără precedent, manifestate în ultimii ani. Variaţiile mari de temperatură înregistrate într-un interval scurt, acompaniate de vijelii, ploi torenţiale şi grindină distructivă, dar şi lungi perioade de secetă severă au cauzat în ultimele luni pierderi de vieţi omeneşti, dar şi pagube greu de cuantificat în culturile agricole.

În scopul diminuării dezechilibrelor energetice ale planetei, diminuarea emisiilor de bioxid de carbon în atmosferă şi a altor compuşi chimici, adoptarea unor tehnologii nonpoluante, cu precădere prin utilizarea biomasei ca factor energetic, alături de folosirea energiei solare, hidraulice şi eoliene, ar fi doar câteva măsuri care ar putea încetini marşul alert al planetei spre dezastrul ireversibil. Specialiştii noştri climatologi şi agrometeorologii încă de la începutul primăverii au avertizat asupra manifestărilor meteorologice excepţionale, însă, cu dotarea tehnică de care dispun fermierii, multe din aceste fenomene sunt greu de contracarat.

Poate şi un ambiţios program de reîmpădurire a bazinelor hidrografice şi de extindere a sistemelor de irigaţii ar fi măsuri eficiente pe termen mediu şi lung pentru salvarea sectorului agricol. Pe termen scurt, factorii decizionali, după inventarierea pagubelor cauzate de manifestările meteorologice din ultima perioadă, ar fi benefic să dispună măsuri legislative menite să despăgubească agricultorii pentru ca aceştia să aibă asigurat suportul financiar necesar însămânţărilor de toamnă. În acest sens, agricultorii îşi pun mari speranţe în spiritul pragmatic al ministrului Agriculturii, domnul Petre Daea, care, mai presus de această onorantă demnitate publică, rămâne în memoria conaţionalilor drept agronomul care îi înţelege.

Simona MUNTEANU