Plante de cartof rezistente la mană obținute prin metoda CRISPR - Cas

​Cartoful este a treia cea mai importantă cultură alimentară din lume după orez și grâu, în ceea ce privește consumul uman. Dar producția de cartofi este mereu amenințată de mană, una dintre cele mai devastatoare boli, care provoacă la nivel global pierderi de recolte și costuri de gestionare anuale între 3-10 miliarde de euro. De aceea cercetătorii caută și alte soluții, folosind noile metode de editare genetică.

În aprilie anul acesta, în teza de doctorat susținută la Universitatea Wageningen din Olanda, (www.wur.nl) cercetătorul Daniel Moñino-López a obținut plante de cartofi rezistente la Phytophthora infestans prin tehnologia de editare a genelor CRISPR-Cas. Studii similare sunt și în alte state europene: de exemplu anul trecut în august swiss-food.ch a publicat un articol despre studiile elvețienilor în această direcție și intenția lor de a crea un centru specializat.
 
O reproducere mai rapidă și mai precisă
Moñino-López a folosit tehnologia de editare CRISPR-Cas pentru a modifica genele de rezistență nefuncționale de la soiurile de cartofi care sunt susceptibile la infecție în variante de gene care se găsesc la speciile de cartofi sălbatici, care sunt rezistente la Phytophthora infestans. Asemenea plante editate permit o reducere drastică a pesticidelor pentru a controla boala.
 
Cultura convențională pentru a introduce gene de rezistență de la rudele sălbatice ale cartofului în soiurile noi de cartofi durează decenii, în timp ce boala se adaptează rapid. Tehnologia CRISPR-Cas are potențialul de a schimba industriile alimentare și agricole, făcând cultivarea unor soiuri noi, îmbunătățite, mai rapidă și mai precisă. În plus, această tehnologie are potențialul de a fi folosită pentru o gamă largă de caracteristici, inclusiv rezistența la alte boli și dăunători, conținutul nutrițional etc.
Deși tehnologia poate fi implementată în orice cultură, este de interes deosebit în culturile strategice, cum este cartoful, cu procese mari consumatoare de timp și resurse pentru obținerea unui material de plantare sănătos și în cantitate suficientă. Acest lucru vine în întâmpinarea fermierilor pentru a fi mai bine pregătiți la apariția de noi tulpini ale unui agent patogen sau la alte schimbări de mediu. Deci, editarea genelor care sunt native din culturile care au deja un istoric de utilizare sigură, este o modalitate rapidă, precisă și sigură de a îmbunătăți soiurile populare și de a reduce amprenta lor asupra mediului, se arată în articolul publicat pe site-ul universității. În prezent, producția de cartofi se bazează pe controlul chimic al bolii, prezentând atât costuri economice grele, cât și costuri de mediu asociate producției de cartofi.
 
Conform Strategiei europene ”De la fermă la furculiță”, care își propune să accelereze tranziția către un sistem alimentar durabil prin reducerea cu 50% a utilizării pesticidelor chimice până în 2030, strategiile alternative sunt cruciale pentru a controla bolile majore ale culturilor în agricultură. În teza sa de doctorat, Moñino-López sfătuiește Comisia Europeană să reglementeze editarea genelor, folosind dovezi științifice de biosecuritate ale noului soi, mai degrabă decât reglementări bazate pe proces, care sunt în mod inerent ambigue. Pentru că legislația actuală nu este adecvată scopului pentru mutageneza vizată și pentru că trebuie adaptată la progresul științific și tehnologic, Comisia Europeană va propune un nou regulament în 2023, care va fi discutat de statele membre.

​Roxana Drăghici