Platforma europeană Agricultură şi Progres, despre strategia «De la fermă la furculiţă»

Comunitatea agricolă din UE se confruntă cu numeroase provocări: să asigure necesarul de hrană pentru o populaţie în creştere, să producă în mod durabil pentru a găsi soluţii la problemele legate de mediu şi schimbările climatice, să asigure competitivitatea unui sector care este expus concurenţei pieţelor internaţionale şi să genereze venituri care să asigure viabilitatea firmelor care activează în domeniu.

Misiunea platformei este de a echipa sectorul producţiei agricole şi prelucrării primare cu argumente şi soluţii pe care să le pună la dispoziţia societăţii şi factorilor de decizie, în contexul în care se discută depre nevoia şi provocarea de a furniza hrană în mod durabil, evidenţiind rolul important al inovaţiei. Membrii platformei ar dori, prin urmare, să împărtăşească viziunea lor comună în cadrul consultărilor lansate de Comisia Europeană cu privire la strategia „De la fermă la furculiţă“: - Agricultură şi Progres salută obiectivele generale ale strategiei „De la fermă la furculiţă“ pentru crearea de sisteme alimentare durabile, care încurajează producerea şi comercializarea produselor alimentare europene durabile. - Recunoaşte şi salută faptul că strategia „De la fermă la furculiţă“ va juca un rol esenţial în angajamentele Uniunii Europene faţă de obiectivele de dezvoltare durabilă pentru 2030, axate pe agricultură, investiţii şi transformarea sectorului rural. Astfel, Rezoluţia ONU, care declară 2020 ca Anul Internaţional al Sănătăţii Plantelor, pentru a sensibiliza opinia publică la nivel mondial cu privire la modul în care asigurarea sănătăţii plantelor poate contribui la eliminarea foametei, la reducerea sărăciei, la protejarea mediului şi la stimularea dezvoltării economice, poate fi văzută ca un obiectiv comun. Protejarea culturilor împotriva dăunătorilor şi a bolilor într-un mod prietenos faţă de mediu a fost în centrul eforturilor fermierilor europeni, în special prin managementul integrat al dăunătorilor (prin diferite strategii şi practici de gestionare a unor culturi sănătoase, reducând la minimum utilizarea pesticidelor). - Pentru a merge mai departe şi a atinge aceste obiective, Agricultură şi Progres ar dori totuşi să sublinieze că orice decizie viitoare trebuie să se bazeze pe dovezi solide din punct de vedere ecologic, social, dar şi economic, înainte de a fi formalizată sub forma unui obiectiv. Evaluarea impactului nu este doar unul dintre principiile fundamentale ale unei bune administraţii şi în deplină concordanţă cu liniile directoare stabilite de Comisia Europeană; este, de asemenea, singura cale spre o abordare realistă, pragmatică şi aplicabilă. - Strategia „De la fermă la furculiţă“ ar trebui, prin urmare, să nu fie doar o sursă de constrângeri suplimentare în politicile viitoare elaborate de CE, ci să ţină seama de ceea ce s-a realizat până la momentul actual, inclusiv legat de evaluarea obiectivă şi bazată pe ştiinţă a iniţiativelor şi politicilor actuale. În plus, ar trebui să măsoare transparent şi adecvat cum vor creşte competitivitatea agricolă, veniturile şi remunerarea noilor servicii, precum şi efectele indirecte generale ale acestor politici asupra mediului şi securităţii alimentare. - Având în vedere cele de mai sus, este clar că strategia „De la fermă la furculiţă“ priveşte toate verigile şi antrenează toate nivelurile decizionale, de aceea ar trebui tratată în integralitatea sa, după cum urmează:

• Prin asigurarea complementarităţii şi coerenţei durabile între strategia „De la fermă la furculiţă“ şi diferitele politici ale UE care vizează creşterea nivelului de ambiţie privind mediul şi clima, precum PAC, prin finanţarea adecvată a implementării lor pentru a face faţă provocărilor.
• Prin furnizarea mijloacelor şi instrumentelor necesare:    

»  Orice obiectiv de reducere a utilizării şi riscului produselor sintetice de protecţie a plantelor trebuie să ţină cont de eforturile deja depuse, având în vedere disponibilitatea alternativelor şi a practicilor agricole (de pildă, managementul integrat al dăunătorilor). De asemenea, ar trebui propus un calendar realist.    
»  Prin tehnici inovatoare, cum ar fi noile tehnici de ameliorare (new breeding techniques, NBT), printre altele, mutageneza, care sunt esenţiale în a răspunde cererii crescânde a societăţii de a mări sustenabilitatea şi respectul pentru mediu. Cu toate acestea, inovaţia necesită timp şi investiţii în domeniul cercetării şi dezvoltării pentru a depăşi barierele tehnice. Incertitudinea legislativă generată în prezent la nivelul UE riscă să împiedice NBT să intre în aria de interes a amelioratorilor şi să devină în mod real o componentă a setului de unelte pentru agricultură.    
»  Prin sprijin sporit acordat noilor tehnologii agricole (robotică şi agricultură digitală) şi o strânsă cooperare între cercetători, instituţiile publice şi fermieri, pentru a un progres real în sectorul agricol în viitorul apropiat.

Fără tehnici inovatoare, comunitatea agricolă şi operatorii din aval nu ar fi în măsură să asigure produse de înaltă calitate pentru populaţia mondială - în creştere - şi, în consecinţă, să atingă toate obiectivele ambiţioase prevăzute în strategia Green Deal şi „De la fermă la furculiţă“. - Efectele schimbărilor climatice, precum şi eforturile de a le face faţă afectează întreaga populaţie şi toate sectoarele economice, dar în special comunităţile rurale şi agricultura. Agricultura este foarte dependentă de condiţiile naturale, de aceea adaptarea la un mediu în schimbare presupune acţiuni fără precedent pentru fermieri. Prin urmare, Platforma Agricultură şi Progres, din care face parte şi Asociaţia Producătorilor de Porumb din România, ar dori să solicite Comisiei Europene nu doar să integreze în politicile sale provocările cu care se confruntă la nivel global agricultura, ci să considere acest sector ca pe un mijloc pentru a atinge ţintele de sustenabilitate, ca pe un jucător-cheie în realizarea acestora (fie că vorbim despre schimbări climatice, fie despre tranziţie energetică).