Ploile își vor face din ce în ce mai mult prezența în toate regiunile

Februarie nu este o lună monotonă când vine vorba despre vremea extremă. Este cea mai scurtă lună din an, însă a fost foarte darnică la capitolul recorduri în ultimii 135 de ani.
Minima absolută pentru a doua lună din an datează din 1929, când au fost înregistrate temperaturi de -38 C la Vârfu Omu. Probabil nu va fi depășită prea curând: sunt aproape 40 de ani de când nu au mai fost temperaturi de -38 C în România.
Februarie este singura lună din an la care recordul pentru temperatura maximă absolută este deținut de două stații meteo: +26 C la Pătârlagele (2016) și la Medgidia (1995).
În 1985 s-a înregistrat cea mai rece lună februarie din ultimii 60 de ani, cu abatere uriașă de -9,7 C față de media intervalului 1991-2020.
Anul 2016 a adus cea mai caldă lună februarie din ultimii 60 de ani. Au fost multe zile cu maxime de peste 10 grade și chiar și la Întorsura Buzăului maxima a trecut de +20 C. În 2005 a fost ultima oară când au fost sub -35 C în țară în februarie, minima siberiană fiind înregistrată la Întorsura Buzăului.
În 2021 au fost depășite recorduri de căldură la stații meteo montane înalte. La Omu a fost depășit un record vechi de 71 de ani, iar la Bâlea au fost 10 grade!
ONU avertiza că în ultimii opt ani au fost cele mai ridicate temperaturi din istoria omenirii.
Însă pe 9 februarie 2023 au fost cele mai scăzute temperaturi înregistrate în țară din ultimii ani. -31,1 C au fost înregistrate la Întorsura Buzăului, -25,8 C la Târgu Secuiesc, -25,4 C la Brașov, iar maxima zilei la Întorsură a fost de -2,7 C, cu aproape 29 de grade peste minima dimineții.
 
Lipsa zăpezii este o problema gravă pentru agricultura din întreaga țară, ținând cont de faptul că seceta a distrus anul trecut peste un milion de hectare. La nivel European, vara anului 2022 a fost cea mai secetoasă din ultimii 500 de ani.
Întreaga Europă se confruntă cu scăderi importante ale debitelor apelor, iar agricultura are de suferit. Principalele culturi de toamnă afectate sunt grâu, triticale, orz, orzoaică, ovăz, secară şi rapiță.
Un strat superficial de zăpadă la suprafața solului, de 5-6 cm, ar fi avut un rol benefic pentru plantele aflate în cultură în perioada iernii. Fără zăpadă, pământul rămâne arid, iar temperaturile ridicate mai aduc și mulți alți inamici – insectele, care pot distruge culturile! Pe de altă parte, dacă apa lipsește din sol, nici îngrășămintele nu hrănesc plantele.
 
Opiniile fermierilor, dar și a specialiștilor sunt cu atât mai importante, cu cât tendințele manifestate încă din toamna anului 2022 par a se păstra și în primăvara agricolă din 2023, cu o continuare a abaterilor de la valorile normale pentru această perioadă, atât din punct de vedere termic, cât și pluviometric. În mod concret, potrivit datelor specialiștilor din agrometeorologie, pentru perioada sfârșit de februarie și prima jumătate a lunii martie, valorile termice au fost mai ridicate față de media multianuală calculată din anul 2003 până la sfârșitul lui 2022, pe întreg teritoriul României.
Regimul de precipitații va fi oscilant în următoarele două săptămâni, dar cu valori termice medii destul de ridicate pentru perioada din calendar, în timp ce ploile își vor face din ce în ce mai mult prezența în toate regiunile, relevă prognoza de specialitate.

​Simona Munteanu