PNDR - o cofinantare mai mare a proiectelor

În cadrul conferinţei cu tema „Comunitatea Rurală: Provocări şi Oportunităţi în Dezvoltarea Rurală în România în perioada 2014-2020”, organizată la jumătatea lunii septembrie, la Bucureşti, dna Cornelia Mihai, director general adjunct AM PNDR, a vorbit despre câteva dintre elementele noi ale viitorului Program Naţional de Dezvoltare Rurală, de după 2013.

---

„În viitor, va trebui să existe o singură strategie pentru fondurile europene, iar acest lucru se va realiza sub coordonarea Ministerului Afacerilor Europene. PNDR, împreună cu celelalte programe de dezvoltare, va avea o singură strategie, ceea ce înseamnă coerenţă. Comisia Europeană solicită statelor membre semnarea unui contract, a unui acord de parteneriat, care presupune stabilirea unor priorităţi. Nu va fi suficient să avem doar proiecte mari, cu valoarea contractată mare, va trebui să avem şi un număr de beneficiari suficient de mare care să contribuie la realizarea anumitor obiective.

Este un element de noutate faptul că nu se va mai pune accent doar pe cantitate atunci când vorbim de utilizarea fondurilor europene şi se va merge pe calitate, iar aceasta trebuie să fie reflectată de indicatorii de impact”, a declarat dna Mihai. Potrivit acesteia, propunerea privind viitorul PNDR are, în general, un aspect de continuitate, măsurile pe care România le-a ales se regăsesc, de altfel, şi în programul actual, dar numai că ele vor fi mai integrate.

„La ora actuală, în PNDR avem peste 40 de măsuri şi în viitor vor exista doar 20, pentru că acestea sunt mai integrate. Vom avea măsuri de agricultură care combină activităţi nonagricole. Apar noţiuni noi, precum instrumente de gestionare a riscurilor, unde fermierii vor putea primi compensaţii pentru pierderile înregistrate din cauza condiţiilor climatice nefavorabile, apariţiei bolilor la animale etc. Dacă dorim să folosim aceste mecanisme, trebuie să pregătim legislaţia şi, nu doar atât, ci şi instituţiile. În alte state membre, aceste instrumente de gestiune a riscurilor funcţionează din fondurile naţionale. Apar măsuri noi, cum ar fi reuşita proiectelor de investiţii, care vor fi acompaniate de instrumente financiare de creditare şi garantare. În România, din păcate, agricultura nu are o bancă, o instituţie dedicată acestui sector”, a spus directorul AM PNDR.

În privinţa accesării fondurilor, dna Cornelia Mihai a declarat că fiecare stat membru are obligaţia de a simplifica procedurile, astfel încât să faciliteze absorbţia banilor europeni. O altă măsură nouă care se va regăsi în viitorul program de dezvoltare rurală face referire la înfiinţarea unui sistem de consultanţă pentru fermieri, iar susţinerea financiară pentru demararea investiţiilor în agricultură în următorul PNDR va fi mai mare. „Cei care vor depune proiecte vor putea beneficia de o cofinanţare mai mare, ce va ajunge până la 85% şi chiar 100% la acţiunile de inovare. Finanţarea actuală este de 80%”, a afirmat dna Mihai.

„Un alt element de noutate este flexibilitatea. Comisia Europeană a propus eliminarea sistemului de axe şi se vor creiona măsuri în funcţie de priorităţi, de obiective. Statul membru este liber să-şi definească aceste priorităţi. Trebuie să ne gândim de 10 ori şi să identificăm împreună cu partenerii care sunt priorităţile-cheie. Din experienţă, pot să spun că alegerea unui număr foarte mare de priorităţi complică într-adevăr partea de implememntare, dar dacă nu vom fi foarte atenţi, inclusiv la modul în care vom pregăti partea de informare şi consultanţă, există riscul ca anumite acţiuni, pe care fermierii sau populaţia rurală ar dori să le aplice, să nu se regăsească în PNDR. De aceea trebuie să luăm o decizie foarte bună. Suntem optimişti că viitorul PNDR va debuta în 2014 şi nu se va mai întâmpla ca în 2007, când nu aveam aprobat Program Naţional de Dezvoltare Rurală”, a afirmat Cornelia Mihai, director general adjunct AM PNDR.

Ana MUSTĂŢEA