Politica Agricola, in schimbare

La data de 19 mai, la Hotelul Casa Capşa, a avut loc dezbaterea „Cum va arăta viitoarea Politică Agricolă Comună?”. La acest eveniment au fost invitaţi experţi în agricultură, reprezentanţi ai asociaţiilor de producători şi oameni politici, pentru a discuta despre această politică şi impactul asupra agriculturii româneşti. Dintre invitaţi menţionăm: Theodor Stolojan, Rareş Niculescu, Andreea Paul (Vass), Viorica Dancilă, Ion Cioroianu, Carmen Elena Peptu, Cristian Busoi.

---

În cadrul dezbaterii, europarlamentarul Rareş Niculescu - vicepreşedinte al Comisiei de agricultură din cadrul Parlamentului European - a vorbit despre reforma Politicii Agricole Comune (PAC). „Viitorul Politicii Agricole Comune este unul dintre cele mai importante subiecte pe agenda CE, sunt discuţii aprinse pe această temă, iar România ar trebui să se implice mai activ, pentru ca această politică să fie în interesul producătorilor agricoli români. Unele dintre cele mai importante propuneri ale CE se referă la plăţile directe, serviciile pe care le oferă agricultorii, interesul faţă de mediul înconjurător. Se vorbeşte despre posibilitatea unei plăţi suplimentare pentru zonele defavorizate, despre o schemă nouă pentru susţinerea exploataţiilor mici, dar şi despre existenţa unei plafonări a subvenţiilor pentru exploataţiile mari. Totodată, se discută despre introducerea unor măsuri de piaţă. Este în intersul nostru să păstrăm actualii piloni ai PAC, Pilonul I, cu plăţile directe, şi Pilonul II, de dezvoltare rurală. Există discuţii aprinse în jurul bugetului Politicii Agricole Comune şi sunt multe voci care spun ca acesta să fie orientat spre alte domenii. Sunt multe alte întrebări la care se caută răspunsuri: cum putem adapta sistemul de plăţi pentru a fi echitabil? Cum va răspunde PAC provocărilor viitoare legate de criza alimentară? Este nevoie de un nou instrument pentru stabilitatea fermierilor?”, a precizat dl Niculescu. Barna Tanczos, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a vorbit despre poziţia României faţă de reforma PAC. „Avem o strategie şi o propunere pentru viitorul PAC. Nu avem încă strategii pe produs, însă avem stabilite priorităţi sectoriale. De exemplu, în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală acordăm un punctaj mai mare anumitor proiecte considerate prioritare. România şi-a propus ca, până în 2013, să dezvolte prioritar sectorul de cereale, depozitare şi valorificare. Un alt segment este sectorul legumicol şi viticol. În domeniul zootehnic, prioritare sunt considerate producţia de lapte, creşterea păsărilor şi a suinelor. În anul 2008, din PNDR s-a scos strategia privind creşterea vacilor de carne. Din punctul meu de vedere, este greşit acest lucru”, a afirmat dl Barna Tanczos. n privinţa problemelor legate de lipsa unor strategii stabile, secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii a declarat: „România nu a reuşit să aibă o consecvenţă privind prioritatea unor sectoare, fapt ce derutează. Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, a spus că România s-ar putea dezvolta pe toate palierele. Ţara noastră are regiuni cu caracteristici diferite, încât anumite sectoare prioritare probabil că nu şi-ar găsi locul. Aceste strategii trebuie să fie în funcţie de specificul anumitor regiuni”, a spus dl Barna. Viorica Dancilă, membru al Comisiei de agricultură a Parlamentului European, a vorbit despre lipsa strategiilor şi necesitatea depolitizării fondurilor europene. „Reforma PAC 2014-2020 este primul program la care România poate să ia parte şi să fie un participant activ. Spun asta pentru că în anul 2007, când am devenit stat membru, n-am avut ocazia să
participăm la politica agricolă care ne dictează activitatea. Sunt ţări, precum cele nordice, care susţin ca o parte din bugetul agriculturii să fie orientat mai mult spre inovare-cercetare. Noi trebuie să ne susţinem poziţia, de a nu se reduce fondurile, iar cei doi piloni să fie menţinuţi. În privinţa PNDR, acesta aduce soluţii, însă nouă ne trebuie o strategie pliată nevoilor naţionale. Nu avem acum o strategie, pentru că dacă aveam, se vedea în sectorul agricol, în satele româneşti. Ne-ar trebui o platformă ce trebuie demarată cât mai repede. Să nu mai punem accent pe politizare, care există în acordarea fondurilor europene. Acest lucru constitue o barieră, mai ales pentru mediul rural”, a susţinut dna Dancilă. Unul dintre invitaţii acestui eveniment a fost şi europarlamentarul Theodor Stolojan, care a adus în discuţie problemele pe care România trebuie să le rezolve, ca membru al UE. „Va fi foarte greu pentru România să-şi impună interesele în ceea ce priveşte Politica Agricolă Comună. Există o lipsă de consecvenţă în ceea ce priveşte PAC şi România. Avem două mari probleme în sectorul agricol, în primul rând proprietatea şi în al doilea rând stimularea investiţiilor în agricultură. România nu are cadastru pentru majoritatea terenului agricol şi din această cauză este greu să susţii investiţiile. Acestea sunt frânate, deoarece trebuie să stabilim clar drepturile de proprietate. Ştiu că Guvernul şi-a luat anganjamentul de a demara un program în valoare de 1,5 mld. euro pentru a rezolva problemele de cadastru. Pentru dezvoltarea agriculturii româneşti trebuie să găsim soluţii de stimulare a exploataţiilor agricole. Au fost introduse două programe, Renta Viageră şi Pensia Viageră, care nu au avut succes. În alte ţări, aceste programe au mers bine. La noi nu. România are anumite particularităţi, se impun alte măsuri. Trebuie să analizăm şi să învăţăm de la cei care au deja succes, cum ar fi Asociaţia Matca. Trebuie să vedem de ce alţii pot să se asocieze şi alţii nu, deoarece este foarte important să putem transfera experienţe pozitive”, a afirmat dl Stolojan. La eveniment, reprezentantul agricultorilor a fost dl Ion Cioroianu, preşedintele Asociaţiei fermierilor, care a vorbit despre necesitatea găsirii unor pârgii financiare pentru dezvoltarea sistemului de irigare din România. „Din cele 9 milioane de hectare, s-ar putea iriga circa 5 milioane, însă lipsa realizării unor investiţii masive de către stat în infrastructura sistemelor de irigaţii ne aduce mari prejudicii. Producţiile pe care le-am raliza ar fi mult mai mari, am putea face 7-8 tone grâu/ha. O altă problemă este legată de lipsa materialului genetic. Majoritatea fermierilor aduc material genetic din alte ţări. Un subiect foarte important pentru noi, agricultorii, este interzicerea plantelor modificate genetic. Dorim să fim liberi să decidem dacă vrem sau nu să adoptăm această biotehnologie. Sunt ţări care au acceptat cultivarea de OMG şi au cunoscut o dezvoltare fantastică. Tot ce pot spune este că aceste culturi sunt mult mai sănătoase decât cele convenţionale, unde se aplică circa 5-6 tratamente. La culturile OMG se aplică un singur tratament. În privinţa Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, problema nu este programul în sine, ci în faptul că beneficiarii nu găsesc soluţii pentru a cofinanţa proiectul. Statul trebuie să vină cu o alternativă, pentru a avea mai multe soluţii de a ne cofinanţa proiectele de investiţii”, a declarat dl Cioroianu.
Ana MUSTĂŢEA