Politica agriculturii europene dupa 2013

_După prezentarea proiectului de reformă a Politicii Agricole Comune 2014-2020 de către Comisia Europeană, la data de 12 octombrie a.c., comisarul european Dacian Cioloş a sosit în
România pentru a oferi mai multe informaţii cu privire la conţinutul acestui pachet de măsuri.

---

_Terenul agricol, un bun public
Pentru început, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală a subliniat faptul că agricultura europeană, gestionată de o populaţie activă agricolă de circa 3-4% din cea totală, reprezintă 2/3 din teritoriul Uniunii Europene. În opinia lui Cioloş, acest teritoriu reprezintă, înainte de producţie agricolă,  și un bun public pentru restul cetăţenilor europeni. „Presiunea pe terenulul agricol, biodiversitate, sol şi apă este din ce în ce mai mare şi de aceea şi aşteptările societăţii europene sunt tot mai mari vizavi de activitatea agricolă care, pe lângă obiectivul de a asigura securitatea alimentară, solicită o susţinere financiară publică”, a afirmat comisarul Cioloş. Conform sondajului de opinie realizat anul trecut, o proporţie de 80% din populaţia UE acceptă ideea susţinerii financiare publice a agriculturii, însă cu condiţia ca fondurile să fie utilizate mai transparent, mai bine ţintit pe categorii de agricultori, să fie concentrate pe calitate, pe obţinerea de produse diverse, pe continuarea obiectivelor agricole şi pe o mai bună şi raţională gestionare a resurselor naturale. Prin urmărirea strictă a obiectivelor agricole, Dacian Cioloş consideră că fermierii s-au îndepărtat de beneficiarul direct, de consumator, şi dacă această legătură nu este reconstruită există riscul izolării sectorului agricol de interesul general al restului populaţiei UE. „Acest lucru ar fi o eroare şi o greşeală atât pentru interesul agiculturii, cât şi pentru restul societăţii”, a declarat comisarul european.

Renunţare la referinţa istorică
În prezent, în Uniunea Europeană cea mai mare parte din plăţile directe sunt acordate pe baza referinţei istorice. „Acest sistem nu se mai justifică şi ne-am propus să redefinim obiective noi”, a spus Cioloş, care prin pachetul de reformă propune ca după 2013 sistemele diferite pe baza cărora se acordă plăţile directe la nivelul UE să fie înlocuite cu Schema de Plată de Bază. Această
schemă va fi supusă în continuare criteriilor de eco-condiţionalitate. Susţinerea veniturilor de bază ale agricultorilor se justifică în condiţiile în care, la nivel european, aceştia câştigă, în medie, cu 42% mai puţin decât lucrătorii din celelalte sectoare economice. „Propunem acordarea unei susţineri de bază a agricultorilor, pentru că în ultimii ani, la nivel mondial şi european, s-a constatat că, deşi preţurile la produsele agricole au crescut cu câteva procente, costurile de producţie au crescut cu câteva sute de procente. Prin PAC se ia în considerare nu doar sprijinirea agricultorilor din cauza creşterii costurilor de producţie, dar şi din cauza volatilităţii preţurilor şi a veniturilor”, a precizat Cioloş. Comisia propune de altfel existenţa unui instrument care să încurajeze organizaţiile de producători să-şi constituie fonduri multuale de asigurare. „Fermierii vor putea cotiza în anii când preţurile sunt bune şi utiliza fonduri atunci când există căderi de preţuri. Fondurile europene vor contribui şi ele la partea de rambursare către agricultor. Va exista un complement de susţinere. Acest sistem funcţionează la nivel local, regional în unele state membre”, a afirmat Cioloş. Cu privire la plăţile directe, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală a precizat că acestea vor creşte în statele membre unde acum sunt sub media europeană. „Obiectivul meu a fost să aducem toate statele membre la acelaşi nivel, apropiat de media comunitară, până în 2020. Nu se va întâmpla în ritmul pe care l-aş fi dorit. Discuţiile vor continua, iar acum este partea când fiecare stat membru îşi stabileşte politicile de negociere. Va trebui să găsim un numitor comun”, a declarat Cioloş.

Absorbţia cantitativă şi calitativă a fondurilor europene
Privitor la înfiinţarea noului Minister al Afacerilor Europene, condus de Leonard Orban, comisarul Cioloş a afirmat că este un pas înainte important, dar mult mai importante vor fi rezultatele. „Dacă va fi sprijinit de către Guvern, Parlament şi de ministerele care gestionează fondurile europene, cred că România poate să recupereze mult din întârzierea pe care o are în absorbţia fondurilor europene, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. Pentru că amblele aspecte sunt importante. O accelerare prea mare a absorbţiei fondurilor europene, care să ducă la corecţii financiare, pentru că plăţile au fost făcute cu erori sau nu s-a ţinut cont de reguli, nu cred că este în interesul României. Rezultatele trebuie să se vadă concret, din gradul de absorbţie a fondurilor europene şi calitatea acestora”, a afirmat Dacian Cioloş, comisarul european pentru agricultură. Pentru întâia oară în istoria PAC, alături de Consiliul de Miniştri, Parlamentul European va căpăta rol de codecizie în ceea ce priveşte legile de bază care vor guverna Politica Agricolă Comună. Din această cauză, sunt voci care afirmă că perioada de negocieri ar putea fi depăşită.

Ana MUSTĂŢEA