_După prezentarea proiectului de reformă a Politicii Agricole Comune 2014-2020 de către Comisia Europeană, la data de 12 octombrie a.c., comisarul european Dacian Cioloș a sosit în
România pentru a oferi mai multe informații cu privire la conținutul acestui pachet de măsuri.
_Terenul agricol, un bun public
Pentru început, comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală a subliniat faptul că agricultura europeană, gestionată de o populație activă agricolă de circa 3-4% din cea totală, reprezintă 2/3 din teritoriul Uniunii Europene. În opinia lui Cioloș, acest teritoriu reprezintă, înainte de producție agricolă, și un bun public pentru restul cetățenilor europeni. „Presiunea pe terenulul agricol, biodiversitate, sol și apă este din ce în ce mai mare și de aceea și așteptările societății europene sunt tot mai mari vizavi de activitatea agricolă care, pe lângă obiectivul de a asigura securitatea alimentară, solicită o susținere financiară publică”, a afirmat comisarul Cioloș. Conform sondajului de opinie realizat anul trecut, o proporție de 80% din populația UE acceptă ideea susținerii financiare publice a agriculturii, însă cu condiția ca fondurile să fie utilizate mai transparent, mai bine țintit pe categorii de agricultori, să fie concentrate pe calitate, pe obținerea de produse diverse, pe continuarea obiectivelor agricole și pe o mai bună și rațională gestionare a resurselor naturale. Prin urmărirea strictă a obiectivelor agricole, Dacian Cioloș consideră că fermierii s-au îndepărtat de beneficiarul direct, de consumator, și dacă această legătură nu este reconstruită există riscul izolării sectorului agricol de interesul general al restului populației UE. „Acest lucru ar fi o eroare și o greșeală atât pentru interesul agiculturii, cât și pentru restul societății”, a declarat comisarul european.
Renunțare la referința istorică
În prezent, în Uniunea Europeană cea mai mare parte din plățile directe sunt acordate pe baza referinței istorice. „Acest sistem nu se mai justifică și ne-am propus să redefinim obiective noi”, a spus Cioloș, care prin pachetul de reformă propune ca după 2013 sistemele diferite pe baza cărora se acordă plățile directe la nivelul UE să fie înlocuite cu Schema de Plată de Bază. Această
schemă va fi supusă în continuare criteriilor de eco-condiționalitate. Susținerea veniturilor de bază ale agricultorilor se justifică în condițiile în care, la nivel european, aceștia câștigă, în medie, cu 42% mai puțin decât lucrătorii din celelalte sectoare economice. „Propunem acordarea unei susțineri de bază a agricultorilor, pentru că în ultimii ani, la nivel mondial și european, s-a constatat că, deși prețurile la produsele agricole au crescut cu câteva procente, costurile de producție au crescut cu câteva sute de procente. Prin PAC se ia în considerare nu doar sprijinirea agricultorilor din cauza creșterii costurilor de producție, dar și din cauza volatilității prețurilor și a veniturilor”, a precizat Cioloș. Comisia propune de altfel existența unui instrument care să încurajeze organizațiile de producători să-și constituie fonduri multuale de asigurare. „Fermierii vor putea cotiza în anii când prețurile sunt bune și utiliza fonduri atunci când există căderi de prețuri. Fondurile europene vor contribui și ele la partea de rambursare către agricultor. Va exista un complement de susținere. Acest sistem funcționează la nivel local, regional în unele state membre”, a afirmat Cioloș. Cu privire la plățile directe, comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală a precizat că acestea vor crește în statele membre unde acum sunt sub media europeană. „Obiectivul meu a fost să aducem toate statele membre la același nivel, apropiat de media comunitară, până în 2020. Nu se va întâmpla în ritmul pe care l-aș fi dorit. Discuțiile vor continua, iar acum este partea când fiecare stat membru își stabilește politicile de negociere. Va trebui să găsim un numitor comun”, a declarat Cioloș.
Absorbția cantitativă și calitativă a fondurilor europene
Privitor la înființarea noului Minister al Afacerilor Europene, condus de Leonard Orban, comisarul Cioloș a afirmat că este un pas înainte important, dar mult mai importante vor fi rezultatele. „Dacă va fi sprijinit de către Guvern, Parlament și de ministerele care gestionează fondurile europene, cred că România poate să recupereze mult din întârzierea pe care o are în absorbția fondurilor europene, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. Pentru că amblele aspecte sunt importante. O accelerare prea mare a absorbției fondurilor europene, care să ducă la corecții financiare, pentru că plățile au fost făcute cu erori sau nu s-a ținut cont de reguli, nu cred că este în interesul României. Rezultatele trebuie să se vadă concret, din gradul de absorbție a fondurilor europene și calitatea acestora”, a afirmat Dacian Cioloș, comisarul european pentru agricultură. Pentru întâia oară în istoria PAC, alături de Consiliul de Miniștri, Parlamentul European va căpăta rol de codecizie în ceea ce privește legile de bază care vor guverna Politica Agricolă Comună. Din această cauză, sunt voci care afirmă că perioada de negocieri ar putea fi depășită.
Ana MUSTĂȚEA
