Politica pâinii

Politica pâinii

Luna noiembrie a debutat, pe de o parte, cu o efervescentă activitate politică şi socială, ca efect al declanşării campaniei pentru alegerile parlamentare, şi, pe de altă parte, cu o intensă activitate în agricultură, în principal pentru înfiinţarea culturilor de toamnă, întârziate din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile. Dacă actorii politici împart cu dărnicie deocamdată promisiuni în contul viitorului legislativ şi executiv, fermierii valorifică fiecare perioadă prielnică între precipitaţii, curăţă terenurile de ultimele recolte şi resturi vegetale, pregătind patul germinativ al viitoarelor holde cu grâu, orz sau rapiţă.

Din cauza manifestărilor de pe scena politică, ce se derulează tot mai pasional şi în ţări cu o democraţie consolidată, activitatea de sezon din ferme a trecut oarecum într-un con de umbră. Pentru finanţarea înfiinţării culturilor de toamnă, agricultorii au valorificat, în multe cazuri sub preţul de producţie, o bună parte din recolta acestui an, în completarea modestelor subvenţii de care au beneficiat, cei drept în al 12-lea ceas! Sunt totuşi de salutat câteva iniţiative ale Executivului, menite să uşureze povara costurilor de producţie, în special pentru micii fermieri.

Astfel, dacă până la începutul acestei luni, potrivit comunicatelor oficiale, plăţile directe şi cele pentru finanţarea proiectelor din sectorul dezvoltării rurale au depăşit 90% din suma alocată de UE acestui scop, până la 1 decembrie avansul în contul anului 2016 va depăşi un miliard euro. Deci suma care se va plăti în avans va fi de trei ori mai mare decât cea stabilită în anii precedenţi.

Propunerile de eliminare a impozitării subvenţiilor din agricultură, inclusiv implementarea unui regim special pentru fiscalizarea micilor fermieri, sunt măsuri benefice pentru agricultori, facilităţi care se practică şi în alte ţări membre ale Comunităţii Europene.

Din păcate, realizarea unor proiecte majore în sectorul îmbunătăţirilor funciare, cu precădere pentru reabilitarea marilor sisteme de irigaţii sau a îndiguirii zonelor inundabile adiacente apelor interioare cu finanţare bugetară comunitară sau extracomunitară nu sunt deocamdată înscrise ca priorităţi efective ale Executivului. Se preferă plata unor despăgubiri celor afectaţi de secetă sau inundaţii, în detrimentul efectuării unor investiţii generatoare de locuri de muncă şi profit pentru fermieri şi bugetul statului. Potrivit specialiştilor, aceste investiţii de larg interes pentru întreaga populaţie sunt tot atât de importante şi prioritare pentru dezvoltarea economică precum modernizarea reţelei rutiere şi feroviare a României.

Pentru a pune ordine în domeniul fondului funciar, viitorul legislativ şi executiv, pe lângă rezolvarea cadastrului agricol, ar trebui să mai aibă ca prioritate şi promovarea unor acte juridice pentru reglementerea vânzării terenurilor agricole, în concordanţă cu interesul naţional, dar şi cu practica în materie din ţările membre ale Comunităţii Europene. Presa de specialitate, şi nu numai, a făcut cunoscute opiniei publice câteva propuneri legislative ale Executivului şi ale unor parlamentari, inclusiv unele condiţionări pe care ar trebui să le cuprindă viitoarele reglementări juridice privind vânzarea terenurilor agricole.

Cam târziu se încearcă promovarea acestor iniţiative dacă luăm în considerare că peste 30% din suprafaţa agricolă a ţării este deja înstrăinată, iar problema cadastrului este departe de a fi actualizată. Dacă la conferinţa „PNDR 2014-2020: prezent şi viitor“, organizată în cadrul IndAgra, au fost comunicate măsuri de sprijin adresate cu prioritate micilor fermieri, aceştia sunt foarte nemulţumiţi de faptul că întâmpină mari greutăţi şi în ceea ce priveşte valorificarea unor produse agroalimentare prin marile lanţuri de magazine, potrivit prevederilor Legii nr. 321/2009. Cauzele majore ar fi dificultatea de asociere a acestora pentru asigurarea fondului de marfă cantitativ şi calitativ, dar şi faptul că normele de aplicare a actului normativ ce reglementează valorificarea acestor produse, prin reţeaua sus-menţionată, încă nu au fost publicate.

MADR are posibilitatea de a finaliza baza legală pentru derularea acestor parteneriate, sprijinind astfel agricultorii să-şi valorifice produsele, pentru ca acestea să nu se deprecieze în depozite, ci să ajungă pe masa românilor la un preţ atractiv. „Complexă, deseori confruntată cu greutăţi insurmontabile, dar dureros de frumoasă, ca şi viaţa românului, este activitatea agricultorilor“‚ conchide, după ani de muncă şi privaţiuni, un mare teolog al României, îndrăgostit până la sacrificiu de glia străbună!

Simona MUNTEANU