Pomicultorii vor o bursă de legume-fructe şi pârghiile necesare pentru a se asigura

Anul 2016 este unul extrem de dificil pentru pomicultori deoarece condiţiile climatice nefavorabile au cauzat pagube în livezi şi au condus la pierderi financiare însemnate. În aceste conditii, lipsa unor instrumente specifice prin care fermierii ar putea să se asigure împotriva riscurilor climatice este resimţită şi mai puternic.

Pierderile suferite pot fi cu atât mai mari cu cât tehnologia aplicată în livezi este una performantă, unde se folosesc produse de top, de ultimă generaţie, aşa cum este cazul la SC Comly SRL, din localitatea Lacu Rezii, judeţul Brăila, care lucrează circa 200 ha, din care 90 ha sunt în sistem superintensiv, cu plasă antigrindină şi de protecţie solară. „Nu avem concurenţă pe piaţa internă. Într-o astfel de livadă, nu doar cheltuielile sunt foarte mari, ci şi riscurile. Mergem pe o nişă de piaţă la export. Cantitatea de fructe o reglăm şi, dacă apare vreun incident, precum ploi abundente, atacul unor boli etc. şi pierzi jumătate din producţie, deja eşti pe pierdere“, ne-a declarat dl Valentin Barbu, administratorul plantaţiei, în cadrul vizitei organizate pe 22 iunie a.c. de firma Naturevo, distribuitor naţional de inputuri pentru agricultură. Structura plantaţiei în sistem intensiv cuprinde, cu precădere, cais şi cireş, pe o suprafaţă de aproximativ 50 ha, iar pierderile de producţie la aceste specii, din cauza vremii nefavorabile, s-au situat la circa 90%. La acestea se adaugă, potrivit dlui Barbu, şi cheltuielile de producţie, care se ridică la 8.000 euro/ha.

„Contrar părerii celor care cred că dacă nu ai fructe, nu mai ai nici cheltuieli cu produsele fitosanitare. Din contră, ele s-ar putea să fie chiar mai mari pentru că pomii, neavând fructe, pot avea creşteri puternice şi haotice şi va trebui să facem lucrări manuale, care sunt extrem de scumpe. Dacă nu intervenim, riscul este să nu producă fructe anul următor. S-ar putea ca în anii în care nu ai fructe partea vegetativă să se dezvolte prea mult şi astfel să fie necesară aplicarea unor tratamente specifice ca să ajuţi planta să facă muguri de rod, nu vegetativi. Cheltuielile sunt mai mari pentru că, aşa cum este acum, avem mulţi lăstari tineri, care trebuie protejaţi deoarece sunt foarte sensibili la atacul unor boli, de exemplu. Este un an extrem de dificil“, a spus dl Barbu. Îngheţul, fluctuaţiile de temperatură şi ploile excesive au fost fenomenele care s-au manifestat în acest an şi i-au pricinuit pagube importante fermierului brăilean. Soluţia este aceea de a avea alături Ministerul Agriculturii în discuţia cu reprezentanţii firmelor de asigurări şi de a crea mecanismul prin care pomicultorii să se poată asigura pe fenofaze de vegetaţie.

„Vrem să ne asigurăm împotriva riscurilor la fel cum fac pomicultorii din Italia, Grecia, Spania sau Franţa, care se asigură pe fiecare fenofază în parte şi împotriva riscurilor specifice. Aşa cum se întâmplă în toate ţările europene. Dacă ţi-ai asigurat cultura pe fenofaze, primeşti valoarea pagubei, dacă nu te asiguri, o faci pe riscul tău. Statul ar trebui să se implice şi să creeze cadrul legislativ pentru a putea fi asigurate şi culturile pomicole. Consider că programul de reconversie în pomicultură este ca un copil născut mort. Cum putem să lansăm la nivel naţional un astfel de program fără să ne putem asigura? Prima oară trebuia să se discute cu firmele de asigurări. Cum s-a putut lansa acest program fără a-i asigura infrastructura? Ce face un fermier care se împrumută la bănci şi are neşansa să prindă doi ani dificili ca acesta?  An când se pot număra caisele din pom, că sunt doar 2-3. Ele trebuie culese, nu numărate.

Cu ajutorul Ministerului Agriculturii am avut un prim contact, la care asiguratorii ne-au spus că vor căuta soluţii, dar până acum nu au venit cu nici una. Statul ar trebui să intervină, să creeze mecanismul prin care noi să ne putem asigura plantaţiile“, a spus pomicultorul. Fructele obţinute de societatea Comly sunt de o calitate superioară şi gustoase, ceea ce le face să fie căutate la export. „În livadă folosim, cu precădere, produse ecologice, cu remanenţă scăzută. Utilizăm produse de top şi de aceea avem şi cheltuieli mari. De asemenea, administrăm şi foarte multă materie organică, circa 30 t/ ha gunoi de grajd provenit din ferme mici, unde nu se spală cu detergenţi, cu clor sau alte produse chimice şi unde nu se administrează antibiotice animalelor. Gustul deosebit al fructelor provine şi din faptul că folosim materie organică de bună calitate. Avem cereri an de an, însă pentru a le onora depunem eforturi foarte mari. Gândiţi-vă numai ce înseamnă să dai această cantitate de gunoi de grajd, ce muncă implică această acţiune, dar şi problemele pe care le ridică, precum îmburuienarea. Folosim multe produse de protecţie şi de la distribuitorul Naturevo. Utilizăm, de exemplu, produse pe bază de extracte de alge marine pentru creşterea imunităţii pomilor“, a spus dl Barbu.

Potrivit acestuia, producţia de fructe o valorifică cu precădere la export, într-o proporţie de circa 80%, deoarece pe piaţa internă retailerii oferă preţuri mici, profitând într-o oarecare măsură de lipsa unei burse de legume-fructe care ar permite o mai bună informare a producătorilor cu privire la nivelul real al preţurilor. Totul depinde de puterea de negociere a fiecărui producător cu reprezentanţii marilor magazine. „În România nu există o bursă de legumefructe şi asta este una dintre marile probleme ale sectorului. La ora actuală, nimeni nu ştie cât este preţul la fructe. Reprezentanţii supermarketurilor negociază cu fiecare în parte şi aici intervine abilitatea de a negocia şi informaţiile pe care le deţii despre piaţă. Eu mă informez de la bursa din Rotterdam, Spania sau Franţa, pentru că altfel nu pot rămâne pe piaţă şi să vând la export.

Guvernul ar trebui să sprijine crearea unei burse de legume-fructe. Eşti forţat să vinzi retailerilor, eu n-am nimic cu ei, aceste reţele sunt necesare, este un comerţ civilizat, dar ei deja îţi impun preţul. De ce? Dacă ar exista o bursa ca în Franţa, unde preţul apare pe monitoare, producătorul ar avea informaţii şi ar şti ce preţ să ceară. La noi, producătorul se întreabă ce să facă cu producţia. Este o marfă perisabilă şi trebuie valorificată repede“, a spus acesta. Producătorul are o părere bună despre „Legea supermarketurilor“, care prevede ca marii comercianţi să aibă cel puţin jumătate din produsele de pe rafturi din producţie autohtonă şi speră ca aceasta să fie respectată. „În acest an, am pierderi de peste 90% din producţie la cais şi cireş, iar ca să recoltez fructele şi să le duc în depozit ajung la costuri de 4 lei/kg. Cum să dau la supermarket cireşele cu 3 lei/kg? Supermarketurile iau marfă de calitate foarte slabă din Grecia şi Spania, tot ce este refuzat pe piaţa europeană, o aduc în România şi spun ca au promoţii. Noi cu cine concurăm?“

Ana IONIȚĂ