Porumbul, o planta a viitorului

_În data de 14 septembrie a.c., Confederația Europeană a Producătorilor de Porumb, împreună cu Federația Națională a Producătorilor Agricoli din România, a organizat în localitatea Rași, județul Ialomița, „Ziua Porumbului”. La eveniment au participat, pe lângă dl Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, și Adrian Rădulescu, secretar de stat în cadrul MADR, Stelian Fuia, președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, precum și alți oficiali ai administrațiilor locale și județene. Din partea franceză, au participat Henri Bernard Cartier, secretar general al Confederației Europene a Producătorilor de Porumb, și Regis Doucet, expert în cultura porumbului la Institutul Arvalis.

---

_Demonstrația despre hibrizii de porumb a avut loc pe terenurile administrate de Nicolae Sitaru, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, iar firmele producătoare de semințe care au participat au fost șapte la număr și fiecare s-a prezentat cu câte trei hibrizi de porumb considerați a fi cei mai reprezentativi pentru zona de cultură a Ialomiței. Aceste firme au fost: Limagrain, Syngenta, Monsanto, Caussade Semences, Euralis, Maisadour și RAGT Semences, nou intrată pe piața din România.

Prin organizarea acestui eveniment și implicarea celor două federații, FNPSMS și FNPAR, s-a realizat o promovare a culturii de porumb, sub aspectul productivități și al competitivității.

În opinia FNPAR, agricultura, îndeosebi cultura porumbului, este un sector strategic, care are ambiția de a răspunde obiectivelor legate de securitatea alimentară și sursele de energie regenerabile și de a contribui la echilibrul mondial. FNPSMS și FNPAR, care pledează pentru o agricultură a progresului, se înscriu pe linia acestui obiectiv, care se bazează, în principal, pe genetică.

Viitorul nu este numai al producției alimentare
În deschiderea evenimentului, ministrul Agriculturii, dl Valeriu Tabără, a dorit să vorbească despre locul important pe care îl deține cultura de porumb în dezvoltarea agriculturii românești. Porumbul, pe lângă faptul că este folosit pentru obținerea producției alimentare și furajere, poate fi utilizat și pentru obținerea etanolului folosit drept combustibil.

„Porumbul rămâne una dintre plantele strategice ale momentului, dar mai ales ale viitorului. A se vedea ce se întâmplă astăzi pe piața mondială cu porumbul, inclusiv relațiile pe piața americană între cele două mari puteri asiatice, China și Japonia. În Statele Unite, 30% din producția de porumb se duce în producția de etanol. Viitorul nu este numai al producției alimentare. Viitorul este al producției de energie, dincolo de ceea ce înseamnă porumbul și cerealele ca materie primă pentru diversele industrii. Producția agicolă a lumii în viitor, în 2030-2050, va trebui să fie împărțită pe ceea ce înseamnă sursă de hrană, materie primă pentru industrii și pe ceea ce înseamnă producerea de bioenergie de diverse feluri. Acesta este motivul pentru care discutăm astăzi, de multe ori, despre ceea ce înseamnă acceptarea unor descoperiri revoluționare la nivel mondial în domeniul cercetării agricole. Revoluția verde, declanșată de Norman Borlaug în anii ’60-’70, după marile descoperiri din genetică, tinde spre epuizare și se termină și cu probleme de mediu. Există o altă clasă și noi rezultate care ne pot duce spre ceea ce înseamnă obiectivele anilor 2050, cu o populație la nivelul globului de peste 9 miliarde de locuitori”, a afirmat dl Tabără. Despre necesitatea progresului În agricultură a vorbit și Bernard Cartier, secretar general al Confederației Europene a Producătorilor de Porumb, subliniind faptul că deciziile care se iau la nivelul Comisiei Europene sunt foarte importante pentru acest sector și că poziția producătorilor europeni ar trebui să fie mult mai fermă în mai multe privințe, cum ar fi acceptarea în cultură a organismelor modificate genetic.

„Deciziile care se iau la nivelul CE sunt foarte importante. Europa are nevoie de o agricultură puternică pentru a face față provocărilor actuale. Ne aflăm într-o etapă crucială, de reformare a Politicii Agricole Comune. Trebuie să reconstruim o nouă PAC, deoarece lucrurile au evoluat. Europa ar trebui să se pună la punct cu biotehnologia. Dacă vrem să producem mai mult și mai bine, biotehnologia este unul dintre instrumente și trebuie să încetăm cu această politică a struțului, să mai acceptăm să importăm furaje ce conțin OMG și să nu avem noi înșine voie să cultivăm plante modificate genetic. Toți avem un rol și putem influența politica agricolă europeană, de aceea insist asupra organizării fermierilor”, a afirmat dl Cartier.

Creșterea randamentului – o prioritate a oricărui fermier
Cu ocazia „Zilei porumbului”, ministrul Agriculturii a precizat că agricultura României nu se va putea extinde fără porumb, însă trebuie lucrat la creșterea randamentului.

„Dacă ne gândim în continuare să realizăm 3-4 tone la hectar, nu vom intra niciodată într-un circuit economic normal și vor rezista cei care tind către 8, 9, 10 tone de porumb în sus. Nu este o poveste. Aceasta ar trebui să fie ținta oricărui fermier care cultivă porumb. Asta înseamnă să aleagă hibrizi de bună calitate, să fie sursă de aplicare a unor tehnologii corecte și, de ce nu, să aplice tehnica agricolă corespunzătoare, care duce la reducerea costurilor la combustibil”, a spus dl Tabără.

Tot în privința rentabilității, ministrul Agriculturii a afirmat că are în plan dezvoltarea unor ferme care să aibă trei domenii de activitate, care să devină rentabile. Pentru acest proiect va purta dicuții cu asociațiile fermierilor. În cadrul evenimentului, Regis Doucet, cercetător la Institutul Arvalis din Franța, a vorbit despre rolul acestei instituții, care constă în promovarea progresului genetic și adaptarea culturii de porumb la noi factori ce influențează producția. „În primul rând, misiunea noastră este aceea de definire a zonelor de producție. Cultivăm hibrizi de la foarte timpurii până la foarte târzii în sudul Franței. Pe tot arealul Franței există factori climatici diferiți și trebuie să fim foarte atenți cum adaptăm acești hibrizi. Putem, de asemenea, impune anumiți hibrizi pentru anumite necesități, cum ar fi, de exemplu, producția de etanol. Dacă urmărim evoluția hibrizilor în ultimii 50 de ani, vedem că cei timpurii au avut o evoluție mai rapidă decât cei tardivi. Criteriile agronomice s-au schimbat de-a lungul timpului. În ultima perioadă, urmărim evoluția hibrizilor la anumite boli, cum ar fi Helminthosporium și Fusarium, și adaptarea hibrizilor la stresul hidric”, afirmat dl Doucet.

În câmp, au fost prezentați 21 de hibrizi, iar suprafața ocupată de aceștia a fost de circa 8 hectare. După prezentarea caracteristicilor, s-a început recoltarea, iar, în final, au fost prezentate rezultatele cu producțiile obținute la fiecare hibrid în parte.

Ana MUSTĂȚEA