Porumbul siloz, o asigurare fata de toate riscurile

În cadrul vizitei pe care delegaţia română a efectuat-o în Franţa, vizită descrisă în numărul anterior al revistei noastre, una dintre exploatările vizitate a fost GAEC Peux, reprezentată de către domnul Ruaut, care, cu talentul unui foarte bun orator, a prezentat problema folosirii în condiţii cât mai avantajoase a porumbului siloz în hrana animalelor.

---

Trebuie amintit că domnul Ruaut gestionează, alături de alţi patru asociaţi de-ai săi, o cireadă care numără 250 de vaci de lapte şi 180 de juninci. Desigur,  amintea prezentatorul, asigurarea hranei pentru o asemenea fermă presupune un permanent efort, lucru uşurat destul de mult prin  folosirea porumbului siloz. Ceea ce este foarte important, şi este pe deplin real şi pentru condiţiile
României, este faptul că, efectiv, chiar şi în condiţii de secetă şi arşiţă, conform afirmaţiilor făcute de către domnul Ruaut, porumbul este planta agricolă care valorifică foarte bine apa şi constituie alimentul de bază în hrana animalelor. Ceea ce este foarte important pentru agricultura Franţei este faptul că, anual, cercetătorii institutelor de cercetare produc o gamă variată şi numeroasă de hibrizi de porumb pentru siloz, care sunt produşi apoi de către fermierii francezi, în baza contractelor pe care le încheie cu crescătorii de animale. În baza unui contract foarte bine pus la punct, fermierii francezi sau chiar crescătorii de animale cultivă porumbul siloz, conform fişei tehnologice, obligatoriu de pus în aplicare, şi care este distribuită gratuit o dată cu procurarea seminţei. Respectarea întocmai a fiecărei verigi tehnologice impuse de către fişa tehnologică a fiecărui hibrid de porumb siloz în parte constitue cerinţa obligatorie pe care şi-o asumă fermierul francez în momentul în care se hotărăşte să cultive porumb siloz. Pe parcursul perioadei de vegetaţie, fermierul este urmărit şi controlat pentru executarea corectă a lucrărilor şi, în baza previziunilor obţinerii de recolte performante, se încheie contractul de vânzare a producţiei respective de porumb pentru siloz.

Trebuie amintit că tehnologia de cultivare, ca de altfel şi momentul optim de recoltare a porumbului siloz sunt asemănătoare cu cele din România, deci putem concluziona că, tehnologic, şi în România se pot obţine producţii competitive în ceea ce priveşte cultivarea porumbului siloz. Ceea ce face diferenţa între producţiile obţinute în România şi cele obţinute în Franţa este lipsa acută de apă, care se manifestă în perioada acumulării maxime de substanţă uscată, respectiv în lunile iulie şi august.

Faţă de Franţa, unde în aceste luni ale anului menţionate mai sus se înregistrează cantităţi apreciabile de precipitaţii, în România, aşa cum s-a întâmplat şi în acest an, cu o frecvenţă din ce în ce mai mare, se înregistrează deficit de apă, iar rezerva de apă din sol scade în mod pronunţat. Aceasta face ca porumbul siloz cultivat în România să sufere din cauza lipsei de apă în momentele-cheie şi producţiile obţinute să nu fie la nivelul celor dorite.

Un alt mare avantaj pe care îl prezintă cultivarea porumbului siloz în Franţa este faptul că în orice moment se poate apela la completarea deficitului de apă din sol, prin folosirea irigaţiilor. Toţi fermierii francezi care au fost vizitaţi în cadrul acestui schimb de experienţă deosebit de interesant au prezentat ca pe un fapt absolut normal folosirea irigaţiilor pentru satisfacerea cerinţelor de apă la momentul fiziologic cerut de către plantă. În orice moment solicitat, se apasă pe buton şi apa este pusă la dispoziţia plantelor de porumb, aceasta în condiţiile în care nu se înregistrează cantităţi de precipitaţii în perioada de consum maxim al plantei de porumb. De asemenea, aşa cum prezenta şi domnul Ruaut, mulţumită unei game foarte mari de hibrizi selecţionaţi special pentru acest domeniu, dar mai ales datorită valorii lor energetice deosebite, care poate asigura şi o foarte bună digestibilitate, producţiile de lapte obţinute sunt foarte bune, mai precis conform aşteptărilor
 
Pentru a constata pe viu calitatea silozului obţinut din hibrizii de porumb amintiţi, domnul Ruaut ne-a invitat să vizităm spaţiul unde a fost depozitat porumbul siloz şi pregătit pentru consumul în timp. Acum, după ce am vizitat platforma porumbului pentru siloz, putem afirma că, într-adevăr, performanţele obţinute de către crescătorii de animale francezi au un fundament extraordinar: acela al producerii, dar mai ales al păstrării, în condiţii excelente, a porumbului destinat pentru siloz. Au impresionat prospeţimea şi mirosul specific culturii de porumb însilozat, care parcă a fost recoltat cu câteva zile în urmă, deşi spaţiul vizitat era pregătit în urmă cu un an.

Ca tehnică a producerii silozului, aceasta nu diferă cu nimic de ceea ce şi fermierii crescători de animale din România fac, adică o bună presare a materialului fiziologic, la care se adaugă ingredientele necesare şi acoperirea foarte bună, în final, a silozului pregătit. Şi în Franţa, ca de altfel şi în România, acoperirea se face cu folie de plastic, iar marginile sunt protejate cu baloţi de paie sau anvelope uzate. Datorită calităţilor furajului aplicat, performanţele efectivului de vaci au corespuns aşteptărilor fermierilor francezi, domnul Ruaut şi asociaţii săi obţinând producţii de peste 8.000 de litri de lapte per animal furajat. Trebuie amintit faptul că întregul efectiv de animale dispunea de condiţii bune de creştere, respectiv aveau condiţii de igienă foarte bune, iar eliminarea mirosurilor se face prin folosirea de aeratoare performante. Fiecare animal avea crotalii, care prezentau numărul animalului şi celelalte cerinţe specifice creşterii animalelor în Franţa. În plus, laptele astfel produs are un nivel de procesabilitate deosebit de bun în cadrul GAEC Peux, aceasta ducând la investirea profitului obţinut într-un spaţiu de procesare a laptelui de circa 500 de metri pătraţi, suficient pentru a procesa laptele propriu în condiţii tehnologice şi de igienă ireproşabile. Ceea ce a atras atenţia vizitatorilor a fost modul elegant şi profitabil de degustare a produselor obţinute în cadrul acestui spaţiu, şi anume vitrina frigorifică, care, în urma introducerii contravalorii produsului solicitat, se deschide şi din care, fără altă verigă intermediară, poţi consuma produsul proaspăt şi atrăgător. De asemenea, în interiorul spaţiului de care aminteam, cei 5 fermieri francezi au amenajat o vitrină frigorifică cu toate produsele care ies din procesul de fabricaţie şi care pot fi achiziţionate în mod direct, fără intermediari. Ceea ce a impresionat în mod cu totul deosebit a fost că domnul Ruaut a punctat foarte bine faptul ca nu întotdeauna poţi pătrunde pe piaţa produselor lactate, deoarece concurenţa este foarte mare, produsele sunt foarte diversificate şi, dacă nu poţi ţine pasul cu cerinţele şi obligativitatea respectării normelor de producere şi de valorificare a produselor lactate, poţi pierde rapid renumele creat şi astfel poţi rămâne cu producţia nevalorificată. În acest spirit, principalele produse pe care asociaţia le valorifică destul de bine sunt cele de unt şi de iaurt, dar trebuie amintit că în domeniul distribuirii şi valorificării totale a iaurtului mai sunt încă ceva probleme de afirmare. Pentru a demonstra faptul că inovaţia este mereu pe primul plan, amintim că tot aici, în cadrul GAEC Peux, s-a produs primul sortiment de brânză de Anjou, fapt pe care noi, vizitatorii, l-am apreciat foarte mult. Toate cele prezentate până acum sunt rodul multor ani de experimentări şi de încercări. Dar în momentul în care am văzut că întregul proces de valorificare a laptelui, în sala de producere, era asigurat de o sigură specialistă, am avut imaginea exigenţei şi a lucrului bine făcut, cu simţ de răspundere şi mai ales cu o normalitate aproape dezarmantă.

Revenind la tema principală, aceea a valorificării foarte bune a porumbului pentru siloz, este necesar să amintim că aceste producţii deosebite de porumb pentru siloz se obţin pe o suprafaţă de 100 de hectare, cultivate cu porumb furajer, în cadrul GAEC Peux. Pe lângă simplitatea utilizării şi aportul energetic excepţional, porumbul siloz are şi avantajul enorm al unei prezenţe sigure în hrana  animalelor, pe tot parcursul anului. Este esenţial pentru condiţiile din România ca, pe viitor, să se poată asigura apa necesară pe toată perioada de vegetaţie a porumbului destinat culturii de siloz şi valorificării sale în fermele specializate şi, de ce nu, chiar şi în fermele individuale de creştere a animalelor.

Lipsa irigaţiilor şi mai ales modificările climatice care au afectat şi afectează România pot restricţiona extinderea culturii de porumb siloz, cultură atât de necesară creşterii animalelor la nivelul gospodăriilor individuale şi pe plan industrial, în marile complexuri zootehnice. Momentul declanşării unui studiu de fezabilitate în cadrul creării unui spaţiu de producţie zootehnică trebuie să aibă în vedere suprafaţa necesară cultivării porumbului pentru siloz, cultură fără de care nu se poate concepe creşterea în sistem industrial a animalelor. Toate acestea sunt posibile numai în cazul când în ţara noastră se vor repune în folosinţă sistemele de irigaţii, acestea urmând să asigure apa necesară creşterii şi dezvoltării la capacitatea genetică pe care fiecare hibrid de porumb pentru siloz o are. De asemenea, trebuie amintit faptul că cercetarea ştiinţifică agricolă românească a produs şi poate produce în continuare hibrizi de porumb destinaţi însilozării, hibrizi cu o mare capacitate de producţie, cu un grad bun de digestibilitate, dar ceea ce este important, hibrizi pentru fiecare zonă a ţării în parte.

Victor VĂTĂMANU