Porumbul viitorului, într-o insulă de secetă

Ficţiunea din filmul „The X-Files - Înfruntă viitorul“, realitate la Comloşu Mare. „Experienţa BioAg-Novozymes“, „Precision Planting“, semănatul „Twin-Row“, toate servite în mijlocul unui câmp perfect de porumb, brăzdat de o fâşie neagră de asfalt bine semnalizat, practic în mijlocul lui „nicăieri“, într-o temperatură năucitoare, toate acestea i-au determinat pe unii jurnalişti aflaţi într-o deplasare de documentare finanţată de Monsanto să creadă că vestita secvenţă a celor doi agenţi FBI aflaţi într-un lan de porumb din mijlocul deşertului, scenă ruptă din filmul artistic „The X-Files - Înfruntă viitorul“, a devenit realitate... în Banatul nostru, la Comloşu Mare.

Temerile s-au spulberat însă când şeful exploataţiei agricole Columirom SRL din Comloşu Mare, bănăţeanul Laurenţiu Sarcină, aflat deja pe un culoar prelucrat milimetric în solul uscat, ne-a întâmpinat şi ne-a explicat despre ce este vorba în realitate în câmpul „extraterestru“.

„Trebuie să recunosc că tehnologia nouă pe care o aduce Monsanto cu semănătoarea de precizie «Precision Planting», într-adevăr este o inovaţie în România. Deja am început să mă gândesc cum să adaptez sistemul respectiv (părţi componente separate care pot fi cumpărate independent) pe semănătorile pe care deja le avem. Prin această tehnologie, indiferent de cum este terenul, tasat, aranjat sau nu, dacă este foarte bine nivelat sau nu, semănătoarea de precizie încearcă să pună sămânţa la aceeaşi adâncime şi aceeaşi distanţă, ceea ce pe noi ne interesează foarte mult“, a declarat oaspetele, deţinător al unei suprafeţe cultivate cu porumb de 250 de hectare. Dar să explicăm în detaliu de ce am călătorit prin pustietatea Banatului mai bine de două ore. Acolo, la Comloşu Mare, la fel ca şi în alte două locaţii din ţară, Monsanto a înfiinţat platforme tehnologice, parte dintr-un proiect european de mare anvergură. Compania are implementate în prezent în Europa 23 de câmpuri tehnologice similare cu cele ale bănăţeanului Sarcină. Pe lângă testarea a şase hibrizi de porumb care vor intra în portofoliul Dekalb din 2016 şi care suportă densităţi foarte mari, în ferma administratorului Culmirom, cei de la Monsanto s-au orientat şi asupra preciziei la semănatul porumbului, demers care, evident, asigură răsărirea uniformă. „Acesta este una dintre momentele cele mai importante în tehnologia de cultură a oricărei plante. Mai mult, aici ne-am propus să testăm soluţii de semănat de precizie în diferite condiţii de pregătire a solului, atât în condiţii optime, cât şi în condiţii mai puţin favorabile, cum de altfel se şi întâmplă în mod real. Pe lângă semănatul de precizie, un element important este semănatul de precizie cu viteză ridicată“, a mărturisit Alina Arsene, director tehnic Monsanto România, Bulgaria şi Republica Moldova.

O altă soluţie pentru creşterea volumului şi adâncimii rădăcinilor, importantă pentru toate plantele de cultură, dar în acest caz ne referin la porumb, este tratamentul sămânţă la sămânţă cu fertilizantul Torque. Cei de la Monsanto au înţeles destul de repede că factorul limitativ cel mai important pentru porumb este apa (o rădăcină mai bine dezvoltată are acces mai bun la apa din sol). De asemenea, la Comloşu Mare, specialiştii companiei americane au utilizat tratamentul la sămânţă împotriva dăunătorilor cu Force 20CS (de la Syngenta), destinat combaterii viermilor-sârmă, pentru că au vrut să se asigure de o densitate bună la răsărire. „Ce este important pentru România - densitatea medie este sub 60.000 de boabe semănate la hectar; este o densitate mică. Noi spunem că este păcat, în condiţiile în care suprafaţa arabilă este în descreştere, în care fiecare bucată de pământ contează.

Este păcat să nu o cultivăm, să nu profităm şi să nu obţinem maximum din acel pământ. Toată genetica Dekalb se pretează la cultivarea la desimi ridicate - 70.000-80.000 de boabe/ha“, a spus, la rândul său, Carmela Duma, reprezentant tehnic Monsanto pentru zona de vest a României. Programul de ameliorare care se desfăşoară în Banat are ca obiectiv principal ameliorarea de produse care tolerează seceta şi arşiţa, cu alte cuvinte hibrizi stabili. Se urmăreşte în acest context asigurarea unui profit constant în fermă, producţii mai mari decât în mod normal în condiţii de stres, iar în condiţii optime, un potenţial de producţie foarte mare.

„Dacă îl construieşti, el va veni“. Şi DkC4555 vine în forţă pe piaţă, în 2016

Şi nu este un citat dintr-un alt film ştiinţifico-fantastic celebru „Field of dreams“, ci o construcţie perfectă în câmp, un culoar brăzdat milimetric prin colbul argilos bănăţean, culoar care separă „experimentele“ de testarea celor mai noi hibrizi de porumb care vor intra în portofoliul Dekalb de la anul. Deja specialiştii companiei americane joacă tare pe unul dintre hibrizii noi, semănaţi pe terenurile societăţii Columirom SRL din Comloşu Mare, în speţă pe DKC4555. Acesta va fi comercializat în România din anul 2016 şi se pare că va înlocui DKC4590, cel mai vândut hibrid în 2014 (39 de milioane de lei încasaţi pe 130.000 de saci de sămânţă certificată, la preţul de minimum 300 de lei bucata). Vorbim de un hibrid de grupă FAO 350, timpuriu, cu potenţial de producţie foarte ridicat. „Noi suntem siguri, dar urmează să vină confirmarea şi din partea fermierilor, anul viitor când îl vor cultiva, va înlocui cu succes cel mai cerut hibrid pe grupa FAO 350 de către fermierii din România, şi anume DKC4590“, a spus Carmela Duma, reprezentant tehnic Monsanto pentru zona de vest a României.

„Şi uscat, şi devreme acasă“, adică DKC4541 este un alt hibrid timpuriu grupa FAO 360 care va intra în portofoliul Dekalb din anul 2016 şi care a fost testat în ferma lui Sarcină. Are un profil agronomic pe măsura aşteptărilor, cu stabilitate dovedită, înflorire timpurie şi tulpini sănătoase, spun cei de la Monsanto. Are toleranţă la stresul hidric şi termic şi o viteză mare de pierdere a apei din bob.

Hibridul DKC4351 „trece orice obstacol“ şi este un hibrid semitimpuriu, tot de grupă FAO mică. Şi el este de generaţie nouă şi va intra pe piaţa din România în anul 2016. Se pretează la semănatul mai devreme, având o vigoare excelentă la răsărire. Înflorirea foarte timpurie şi agresivă îl ajută să evite arşiţa din timpul polenizării.

DKC4751 - „tehnologie din plin, răsplată din plin“ - este un hibrid care va intra pe piaţa din România tot din anul 2016 şi al cărui înflorit, timpul între eliberarea polenului şi apariţia mătăsii este unul scurt. Polenizarea are loc foarte rapid şi foarte eficient. „Un hibrid care cu siguranţă face faţă secetei şi arşiţei şi prin faptul că înfloreşte mai repede decât hibrizii din grupa lui de maturitate“, a adăugat Duma.

Hibridul DKC5031 este tot un hibrid nou, care intră pe piaţă tot din 2016. Anul trecut a obţinut producţii record în toată Europa, pretabil la densităţi foarte mari, iar hibridul DKC5141, grupa FAO 470, un hibrid cu potenţial foarte bun, se pretează condiţiilor intensive.

Experimentele din lanul de porumb

Când vorbim de experimente în lanuri de porumb în mijlocul lui „nicăieri“, oamenilor cu imaginaţie bogată le vin idei, mai ales când vine vorba de un gigant cum este Monsanto. Nu a fost cazul şi de această dată. La ferma din Comloşu Mare, experimentele „Experienţa BioAg-Novozymes“, „Precision Planting“, semănatul „Twin-Row“ etc. reprezintă viitorul agriculturii de precizie, arme eficiente de luptă împotriva secetei şi arşiţei.

Experimentul Bioag - în experienţa din câmp, cu ajutorul hibridului DKC4590, a fost înfiinţată o cultură de porumb pe opt rânduri, a cărui sămânţă a fost tratată cu biostimulatorul Torque, forma lichidă, doza aplicată fiind de 300 ml la 100 kg de sămânţă. „În prima parte de vegetaţie a porumbului, acest biostimulator ajută rădăcinile să-şi mărească volumul. Vorbim de o creştere foarte bună, o dezvoltare şi pe lungime a sistemului radicular. Aceste caracteristici, dezvoltarea sistemului radicular la un loc ajută planta de porumb mai târziu să facă faţă condiţiilor de secetă. Biostimulatorul conţine o proteină oligozaharidă, o bacterie care se aseamănă foarte mult cu bacteria pe care o găsim pe nodozităţile plantelor leguminoase, gen mazăre, soia, fixatoare de azot. S-a demonstrat ştiinţific în 2002 că această bacterie ajută ca rădăcina porumbului să fixeze mai bine azotul şi absorbţia substanţelor nutritive. În România, substanţa este în curs de omologare, sporurile de producţie înregistrate în anii secetoşi din Ucraina situându-se între 5 şi 10 la sută. Dacă este să ne gândim la o producţie medie de 10 tone la hectar, 10 la sută reprezintă o tonă“, a explicat Carmela Duma.

Un alt experiment pus la cale de Monsanto în platforma tehnologică de la Comloşu, una la fel de importantă şi în cazul fertilizantului Torque, a fost şi cel al semănatului de precizie (Precision Planting). Hibridul testat a fost cel mai vândut de companie la noi în ţară, DKC4590 (cu aproximativ 39 de milioane de lei încasaţi în 2014) la capitolul viteză de semănare. „Prima viteză a tractorului a fost de 7,5 km/h. Ce s-a putut observa în primă instanţă a fost distribuţia uniformă a plantelor pe rând. La semănatul convenţional nu avem o distribuţie perfectă între plante pe rând, din cauza texturii solului, că este nisipos, că este lutos, luto-argilos, din cauza primăverilor, care pot fi secetoase sau umede, din cauza pregătirii patului germinativ, care nu se realizează şi nu-l obţin întotdeauna cum trebuie sau cum îşi doresc fermierii“, a punctat Duma. „Am testat şi la viteza de 11 km/h. Terenul acesta a fost scarificat în toamnă şi în primăvară a beneficiat de o trecere cu combinatorul după fertilizat. Ştiam de la fermier că ne vom confrunta cu problema secetei şi nu am vrut să pierdem şi mai mult apa din sol. La fel, şi la viteza de 11 km/h se păstrează aceeaşi distribuţie uniformă a plantelor pe rând, care este cel mai important lucru şi, totodată, descreşterea producţiei, dacă nu avem distribuţia uniformă. Alături de vitezele noastre de semănat cu precizie, am testat şi semănătoarea convenţională la diferite viteze“, a mai afirmat reprezentantul tehnic Monsanto pentru zona de vest a României.

Tot la capitolul Precision Planting, pentru a veni în întâmpinarea fermierilor, în ceea ce priveşte diferitele mărimi şi dimensiuni ale boabelor la semănat, specialiştii Monsanto au înfiinţat un experiment cu acelaşi DKC4590, pe două gramaje diferite şi pe două adâncimi diferite. În prima fază de vegetaţie, s-a putut observa cum nu au existat diferenţe vizibile între cele două dimensiuni ale seminţei folosite şi nici pe cele două adâncimi. Pe lungime mare, de 840 de metri, au fost testate cinci densităţi diferite în două repetiţii. „Am început cu densitatea de 55.000 de plante la hectar, am continuat cu 65.000, la 75.000, la 85.000 de plante şi 95.000 la hectar în prima repetiţie, iar la a doua repetiţie am semănat randomizat aceste densităţi. Toate aceste densităţi au fost semănate fără a opri o secundă semănătoarea, fără a schimba vreun reglaj. Singură, semănătoarea a schimbat densitatea în timpul mersului după o hartă prescrisă înainte. Acesta este un avantaj foarte mare avem o solă enormă, semănăm 1.000 ha de porumb, în care ştim ce fel de texturi avem. Semănătoarea îşi poate modifica singură densitatea în funcţie de textura solului şi în funcţie de partea prescrisă de noi. În funcţie de textură şi de densitate, vom putea recomanda fermierilor cel mai potrivit hibrid, de la producătorul agricol care cultivă 10 ha de porumb şi până la cel care cultivă 10.000 ha“, a punctat Carmela Duma.

Un ultim experiment prezentat de oficialii Monsanto a fost şi semănatul Twin-Row, menit să crească densitatea, „o soluţie, sigură, simplă“, au precizat aceştia. „Dacă vorbim despre sectorul de siloz, unde se merge pe densităţi ridicate, Twin-Row este o soluţie foarte bună“, a conchis aceeaşi Carmela Duma. Cu o dispunere diferită a rândurilor de cultură în câmp, modelul, promovat mai ales în fermele americane, îi ajută pe fermieri să obţină producţii cu 10-15% mai mari, fără a face alte modificări în afară de modul de însămânţare. Răspândită mai ales la cultura de porumb, tehnologia Twin-Row se poate aplica cu aceleaşi rezultate şi pentru soia, porumb sau floarea-soarelui. Un element esenţial în această metodă este că apropierea plantelor permite o densitate mai mare pe aceeaşi suprafaţă, ceea ce conduce automat la formarea unui „scut“, care ajută la menţinerea apei în sol. O dispunere a seminţelor nu în rânduri drepte, ci în zig-zag, generează un spor de producţie simţitor, aşa că au construit semănători specializate în respectarea cu precizie a acestui tipar de însămânţare.

În loc de epilog

Fermierul Laurenţiu Sarcină se aşteaptă la o producţie care să varieze între 5.000 şi 7.000 de kilograme boabe de porumb la hectar, în funcţie de sole şi ţinând cont de faptul că pe tarlalele sale a fost testată o serie întreagă de hibrizi de porumb şi de noi tehnologii şi experimente. Şi asta se întâmplă, spune el, pentru că ploile au căpătat deja un caracter local. „Anul trecut am avut însă o producţie-record: am ajuns cam la 9.000-10.000 kg porumb boabe la hectar“, a concluzionat bănăţeanul, adăugând că, din punctul său de vedere, un hibrid de calitate la porumb trebuie să fie unul care poate să aibă o răsărire rapidă şi să fie tolerant la secetă şi arşiţă.

„O plantă în plus face diferenţa.“ Acesta a fost mesajul celei de-a VIII-a ediţii a evenimentului Farm Progress organizat de Monsanto România, în ideea de a sublinia încă o dată angajamentul companiei de a oferi fermierilor-parteneri o gamă largă de soluţii integrate şi tehnologii inovatoare pentru a obţine producţii competitive pe piaţa europeană. Timp de şapte zile, evenimentul, organizat în două locaţii din ţară (Slobozia şi Cărpiniş), a reunit peste 2.000 de fermieri interesaţi de noile tehnologii agricole utile îmbunătăţirii productivităţii şi profitului fermei. Compania a evidenţiat importanţa creşterii numărului de plante la hectar pentru obţinerea unor producţii ridicate pe unitatea de suprafaţă, în condiţiile în care populaţia globului se află în continuă creştere. Monsanto a adus în discuţie şi modalităţile de evitare a secetei pedologice, prezentând soluţii agronomice accesibile în funcţie de condiţiile specifice fiecărei zone. O zi din cadrul Farm Progress, numită „Gusturi pe alese“, a fost dedicată reprezentanţilor mass-media, care au avut ocazia să afle detalii despre produsele convenţionale Dekalb şi despre soluţiile integrate pe care Monsanto le poate oferi fermierilor-parteneri. Astfel, invitaţii au vizitat platforma tehnică din localitatea Comloş şi platforma Dekalb de la Cărpiniş, judeţul Timiş. La Comloş, acestora li s-a prezentat o platformă de porumb convenţional, semănat după metoda semănatului de precizie, ce utilizează informaţii obţinute în urma cartografierii optime a solulului, punând în evidenţă progrese recente din tehnologia porumbului. Această testare revoluţionară a hibrizilor oferă nu doar informaţii despre potenţialul de producţie, ci îi şi ajută pe agricultori să înţeleagă comportamentul hibrizilor în condiţii specifice de climă şi sol. Semănatul de precizie este cel mai important pas în tehnologia plantelor, ajutând la o răsărire şi distribuţie uniforme ale plantelor de porumb pe fiecare rând.

Ionel VĂDUVA