Precizări AIPROM referitoare la consumul şi valoarea vânzărilor de produse de protecţie a plantelor din România

15/6/2020

Având în vedere creşterea frecvenţei articolelor apărute în ultima perioadă cu privire la vânzarea de produse de protecţie a plantelor din România raportat la alte ţări din Uniunea Europeană, AIPROM doreşte să aducă următoarele precizări:

Raportul publicat în luna mai 2020 de către EUROSTAT situează România pe locul 6 în Europa la consumul de produse de protecţie a plantelor. Datele noastre proprii din exerciţiul black-box la care participă peste 90% din jucătorii din piaţa de pesticide din România (companii care pun pe piaţă produse de protecţie a plantelor) confirmă fluctuaţii ale consumului de pesticide în România în ultimii ani. Din 2012 şi până în 2016 s-au înregistrat creşteri de valori, dar începând din 2016 fie avem creşteri foarte moderate, fie scăderi (de ex., în anul 2018 faţă de anul 2017). În plus, nu este în nici un fel surprinzător faptul că România se situează pe poziţia 6 în clasamentul vânzărilor de pesticide, fiind un fapt cunoscut că ţara noastră deţine a şasea cea mai mare suprafaţă agricolă utilizată dintre statele membre ale Uniunii Europene.
Raportul EUROSTAT se bazează pe datele colectate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Apreciem că pentru o corectă estimare a cantităţii de pesticide plasate pe piaţă din România trebuie înţeles modul în care se face colectarea datelor la nivelul INS - https:// ec.europa.eu/eurostat/databrowser/ view/tai02/default/table?lang=en.
În acelaşi timp, tot pe site-ul EUROSTAT - https://ec.europa.eu/eurostat/en/web/products-eurostat-news/-/DDN-20200603-1 (Sales of pesticides in the EU) graficul care ilustrează evoluţia vânzărilor de pesticide în perioada 2011-2019 evidenţiază faptul că în România s-a înregistrat, în medie, o scădere a vânzării de produse de protecţie a plantelor şi nu un progres. În prezent, în România se consumă o cantitate de circa 640 g de substanţă activă per hectar, de aproape două ori mai puţin faţă de cantitatea consumată de fermierii din Ungaria (1,2 kg s.a./ha) şi de trei ori mai puţin faţă de media Uniunii Europene (de peste 2 kg s.a./ha). Comparând consumul de produs comercial la hectar, observăm că în România se consumă în medie 860 g, faţă de 1.744 g în Ungaria, 2.847 g în Franţa, 2.539 g în Germania sau 1.466 g în Polonia.
Progresele înregistrate de către industria de protecţie a plantelor în ceea ce priveşte eficacitatea unui produs sunt reale şi măsurabile şi acestea se reflectă în creşterea producţiei agricole, care s-a dublat în numai câţiva ani. Desigur că această producţie este legată de investiţiile făcute de fermieri în inputuri agricole.
Trebuie să luăm în calcul şi situaţia reală din ţară, de diferenţele înregistrate între anii agricoli care determină necesitatea şi apetitul pentru investiţii ale fermierilor. Astfel, în această perioadă (2011-2019) a continuat procesul de comasare a terenurilor agricole, asociat cu interesul tot mai mare pentru investiţii în acest domeniu din partea investitorilor străini care au venit cu o altă experienţă profesională (tehnologizarea agriculturii, investiţii în echipamente, inputuri etc.) şi au valorificat solul productiv din ţara noastră.
A crescut profesionalizarea agricultorilor şi dorinţa de creştere a randamentelor culturilor (în special pentru cultura mare) şi s-a înregistrat o creştere a competitivităţii, precum şi nevoia de a creşte numărul de tratamente pentru unele segmente (ie. cereale).
Fermierii au devenit mai conştienţi de nevoia de creştere a calităţii produselor obţinute pentru a putea respecta standardele noi impuse de piaţa comerţului de cereale (trade), fiind astfel cerute recolte de calitate superioară.
Presiunea bolilor şi dăunătorilor ca urmare a schimbărilor climatice din ultimii ani a determinat o creştere a nevoii pentru tratamente astfel încât fermierul să îşi poată proteja eficient cultura.
Scăderile sau mai bine zis fluctuaţiile în investiţia de inputuri (pesticide) pot fi asociate variaţiilor preţurilor cerealelor, variaţii de la an la an în agricultură (ani cu secetă etc.) şi deci şi apetitul de a investi în inputuri (reducerea numărului de tratamente) a variat în funcţie de disponibilităţile financiare.
Având în vedere interdicţiile de restricţionare sau interzicere a unor produse de protecţie a plantelor, valoarea inputurilor (produse de protecţie a plantelor) folosite pentru a proteja un hectar de culturi a crescut pentru că noile produse, mai performante, mai avansate tehnologic, se achiziţionează la un preţ mai ridicat decât produsele ce înglobează o tehnologie mai veche.
Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România promovează implementarea bunelor practici agricole privind utilizarea produselor de protecţie a plantelor, precum şi a principiilor privind managementul integrat al dăunătorilor. Apreciem că agricultura românească va beneficia de avantajele oferite de promovarea legislaţiei privind culturile minore şi a legii de comercializare a produselor de protecţie a plantelor, acte legislative pe care AIPROM le-a promovat şi a căror implementare este atent urmărită, alături de autorităţile din domeniu.

0 Comments

articole

Precizări AIPROM referitoare la consumul şi valoarea vânzărilor de produse de protecţie a plantelor din România

Leave a Reply.

NEWSLETTER

SERVICII

PARTENERI

CONTACT