Culturile însămânțate în primăvară ocupă aproximativ 60-70 % din suprafața arabilă a țării. De aici necesitatea de a se acționa cu maximă atenție și promptitudine pentru încadrarea lucrărilor în epoca optimă, după cum prezintă V. Popescu și C. Stan.
Obiectul principal urmărit la executarea lucrărilor solului în primăvară este conservarea apei în sol. Cu atât mai acut se pune această problemă în primăverile care urmează unei perioade în care s-a înregistrat fenomenul de secetă pedologică, cu diferite grade de manifestare, sau după o vară și o toamnă deosebit de secetoase și a urmat o iarnă relativ săracă în precipitații. În asemenea condiții, gospodărirea și folosirea cu chibzuință, numai în folosul producției, a fiecărui gram de apă existent în sol trebuie să fie preocuparea principală a oricărui cultivator și aceasta constituie factorul determinant al realizării producției. În acest scop, este indicat ca primăvara să se efectueze cât mai puține lucrări, la adâncime redusă și cu utilaje care nu răscolesc stratul lucrat. Culturile însămânțate în urgența I (mazărea, ovăzul, sfecla de zahăr, inul etc.) nu sunt prețioase la temperatură, putând germina la minus 5 grade Celsius; în schimb, sunt pretențioase la umiditatea existentă în sol. De regulă, acestea se însămânțează în mustul zăpezii. În condiții speciale, în primăvară, anumite culturi este bine să fie însămânțate chiar înainte de realizarea în sol a temperaturii minime de germinare specifice fiecărei culturi. Aceasta deoarece procesul de îmbibare cu apă a seminței durează un număr de zile mai mare sau mai mic, în funcție de caracteristicile seminței, timp după care se stinge și temperatura minimă de germinare necesară. Ele trebuie socotite „culturi de toamnă“ pentru ca pregătirea terenului să fie încheiată din toamnă. Pe astfel de teren, mărunțit și nivelat din toamnă, se poate intra cu 10-12 zile mai devreme la semănat, deoarece se zvântă uniform pe întreaga suprafață. Dacă la ieșirea din iarnă terenul este afânat și lipsit de buruieni, pregătirea patului germinativ se poate realiza printr-o trecere cu grapa cu colți reglabili sau se intră direct la semănat. În cazul când precipitațiile din iarnă au provocat tasarea solului, pregătirea patului germinativ se va realiza printr-o singură trecere cu combinatorul, eventual concomitent cu erbicidarea, la adâncimea de încorporare a seminței. În principiu, nu se recomandă folosirea grapei cu discuri la lucrările solului în primăvară, deoarece lucrarea la adâncime mai mare decât grosimea patului germinativ răscolește pământul, favorizând pierderea apei și lasă suprafața denivelată. În plus, crește și consumul de carburant. Practic, prin discuire are loc cea mai mare pierdere de apă și cel mai mare consum de carburant. Astfel, consumul de motorină crește la o trecere cu grapa cu colți reglabili – 1,7 la 6,5 litri/hectar pentru o singură discuire sau 13 litri/hectar pentru două discuiri. Pierderea de apă din sol în trei zile crește de la 3,81%, care reprezintă 16% la o trecere cu grapa cu colți reglabili, la 5,27 și chiar 6,00%, care reprezintă 25% la o discuire sau două. Pregătirea corectă a patului germinativ este hotărâtoare în reușita culturii. Punerea seminței în contact cu solul, pe un substrat „așezat“ care asigură ascensiunea capilară a apei, determină germinarea și răsărirea uniformă a plantelor și ocuparea rapidă a terenului, învingând în concurență cu buruienile. Din aceste motive, adâncimea de pregătire a patului germinativ nu trebuie să fie mai mare decât adâncimea de încorporare a seminței. Dimpotrivă, se recomandă ca pe terenul afânat această adâncime să fie chiar mai mică cu 0,5-1,5 cm (în funcție de gradul de afânare), pentru ca brăzdarul semănătorii să pătrundă și să plaseze sămânță în teren nelucrat, la pregătirea patului germinativ. Totuși, în cazul arăturilor târzii din toamnă sau din ferestrele iernii, de calitate inferioară, este necesar să se folosească grapa cu discuri prevăzută cu lama nivelatoare și în agregat cu grapa cu colți. Această lucrare trebuie făcută cât mai timpuriu, imediat ce se poate intra pe teren, iar în preziua sau în ziua semănatului se va lucra cu combinatorul, cu sau fără aplicarea erbicidelor. Cazul cel mai puțin dorit este când terenul nu a fost lucrat în niciun fel. Oricum, se va evita arătura de primăvară. Suprafețele se vor lucre cu grapa cu discuri grea sau mijlocie, urmată de lucrarea cu grape ușoare și în final cu combinatorul. Trecerile repetate pe teren, cu diferite agregate agricole, provoacă nu numai pierderea apei dar și degradarea însușirilor solului ca urmare atașării. La pregătirea clasică a patului germinativ este călcată de rotile tractorului circa 90 % din suprafața lucrată. Gradul de tasare depinde de tipul tractorului și, în primul rând, de lățimea pneului, dar și de felul mașinilor cu care lucrează în agregat. De aceea se recomandă ca la lucrările de primăvară să se folosească tractoare echipate cu roți duble și cu presiunea în pneuri mai mică sau cu șenile. Ca urmare a tasării solului, apar întârzieri în creșterea și dezvoltarea plantelor, cu repercusiuni în scăderea producției, în special la plantele mai sensibile la efectul tasării, cum este sfecla de zahăr, a cărei producție scade aproape la jumătate. Pentru culturile însămânțate mai târziu, în epoca a II-a, problema trebuie tratată tot diferențiat, în funcție de situația în care se găsește fiecare suprafață. Terenurile trebuie lucrate corect în toamnă, în urma procesului de îngheț și dezgheț s-au „așezat“, iar în urma zvântării s-a format la suprafață un strat isolator, lipsit de capilare, care împiedică pietrderea apei prin evaporare. Aceste suprafețe se vor lucra numai în preajma semănatului, printr-o trecere cu combinatorul. Dacă până la semănat încep să apară buruieni, se va lucra cu grapa cu colți reglabili și apoi cu combinatorul, cu sau fără erbicidare. În cazul arăturilor de calitate inferioară, efectuate toamna târziu sau în ferestrele iernii, dar și în cazul suprafețelor nearate se va proceda așa cum s-a prezentat mai înainte.
Incorporarea erbicidelor volatile
Se cunosc o serie de recomandări ca încorporarea erbicidelor volatile să se realizeze prin 1-2 lucrări cu grapa cu discuri. Am prezentat anterior condițiile de pregătire a patului germinativ prin care să nu se provoace afânarea sau deranjarea solului pe un strat mai gros decât adâncimea de semănat. Dar adâncimea de lucru a grapelor cu discuri, mai ales primăvara, nu poate fi mai mică de 10 – 12 cm, deci cu mult peste adâncimea de semănat a oricărei culturi. Cercetările riguroase efectuate în ultimele decenii au demonstrat că cea mai mare parte a buruienilor anuale germinează și răsar din stratul superficial al solului. Cercetările efectuate la ICCPT Fundulea au dovedit că 71% din buruieni au răsărit din stratul de 0-1,5 cm.
Experimentări de lungă durată efectuate la sfecla de zahăr, la culturile de legume și în general la plantele cu semințe mici, unde nu se admite folosirea grapei la pregătirea patului germinativ, demonstrează eficacitatea erbicidelor volatile încorporate cu combinatorul în stratul superficial al solului. Prin incorporarea erbicidelor cu grapa cu discuri, pe adâncimea 0-10 cm, în stratul superficial al solului (0-2 cm), unde se găsește marea majoritate a semințelor de buruieni care germinează, ajung doar 2 grame de substanță activă per metrul cub de sol. Dacă încorporarea se realizează cu combinatorul, până la adâncimea de 5 cm, atunci în stratul de 0-2 cm vor ajunge 4 grame de substanță activă/metrul cub. Chiar dacă în cel de-al doilea caz se va pierde, prin volatilizare, o cantitate mai mare de erbicide, în stratul superficial al solului, care ne interesează, va rămâne o concentrație mai mare de substanță activă. Combinatoarele sau agregatele modern dotate cu organe active tip daltă sau tip lingură și prevăzute cu grape elicoidale atât în față, cât și în spate asigura o bună încorporare a erbicidelor și omogenizarea acestora în stratul de sol mobilizat. Este menirea specialiștilor agronomi să stabilească pentru fiecare parcelă și să recomande fiecărui cultivator cum să procedeze, când și cu ce agregate agricole trebuie lucrat solul.
Victor VĂTĂMANU
