Premise ale realizarii unor nutreturi insilozate de calitate

_Modificarea tipului de alimentație a animalelor din perioada de iarnă, apropiindu-l de cel de peste vară, se poate realiza prin păstrarea furajelor în vederea folosirii lor pe timpul iernii. În condițiile țării noastre, păstrarea peste iarnă a furajelor se poate face prin uscare, obținând astfel fânul, și prin însilozare, obținând nutrețul murat.

---

_Obținerea nutrețului murat sau a silozului prezintă mai multe avantaje, atât din punct de vedere al tehnicii de preparare, aceasta putând fi mecanizată complet, cât și prin obținerea unui furaj de o valoare nutritivă ridicată, datorită păstrării unor calități apropiate de nutrețul verde din care provine. Utilizând această metodă de păstrare a furajelor, se înregistrează pierderi minime, care nu depășesc 5-10% din conținutul furajului verde.

Prin tehnicile de însilozare se valorifică superior o serie de produse secundare obținute din agricultură. În funcție de conținutul chimic și procentul de S.U. (substanță uscată), furajele verzi se pot însiloza singure, în amestec ori prin adaos de alte produse.

În general, în prima categorie, datorită unui conținut ridicat de glucide fermentescibile și a unui procent bun de substanță uscată, se încadrează porumbul, sorgul, iarba de Sudan, secara, ovăzul, orzul, dar și floarea-soarelui.

Din cea de-a doua categorie, principalele plante ce se pot însiloza sunt lucerna și rapița, care, datorită unui conținut insuficient de glucide fermentescibile sau ridicat de apă, se amestecă cu porumb, orz, ovăz, raigras aristat și altele.

Tot în amestec se pot găsi și cocenii de porumb, paiele, plevurile împreună cu sfeclă, gulii, morcovi, dar și bostănoase și crucifere furajere.

În cazul însilozării cu adaos de alte produse, principalele adaosuri sunt: la 100 kg de nutreț de lucernă se aplică 5 litri de soluție, în concentrație de 5%, de acid formic; la 100 kg de nutreț de porumb ori floarea-soarelui se aplică 1,5-2 kg de melasă, spre a îmbunătăți calitatea acestora.

Însilozarea furajelor se face în construcții speciale sau în spații amenajate, ce poartă denumirea de silozuri; acestea sunt de trei categorii: de suprafață, semi-îngropate și îngropate. Cele mai folosite în practică sunt silozurile de suprafață orizontale, acestea putând avea un caracter permanent, deci sunt construite din cărămidă și ciment, sau pot avea pereți din materiale ieftine, cum ar fi lemn, panouri, baloți de paie; de asemenea, silozurile pot fi și fără pereți. În general, însilozarea este precedată de curățirea silozurilor. Momentul optim de recoltare a plantelor diferă în funcție de faza de vegetație, putând oscila de la maturitatea lapte la maturitatea în ceară la porumb; începutul înfloritului la lucernă ori toamna târziu, la varza furajeră.

Concomitent cu recoltatul, este realizat și tocatul, cele mai folosite mașini de tocat sunt cele care, în același timp, fac și recoltatul plantei în vederea însilozării. Furajul recoltat și tocat se transportă și se basculează direct în siloz, unde se așază strat peste strat, după care se trece cu șenilarul până la tasarea completă, urmărindu-se, în principal, eliminarea aerului.

Conservarea plantelor verzi prin însilozare se realizează în urma acidifierii nutrețului introdus în siloz, până la un pH cuprins între 3,6 și 4,2, la această valoare a pH-ului nemaiputându-se dezvolta bacterii care ar duce la alterarea nutrețurilor.

Această acidifiere se urmărește să se obțină pe cale naturală, la scurt timp după presarea plantelor în siloz, ea fiind produsă de acidul lactic și într-o mică măsură de către acidul acetic.

Deci, în siloz se produc o serie de procese biologice și biochimice, dintre care cea mai mare importanță o are fermentația lactică, alături (dar într-o proporție mică) de fermentația acetică și alcoolică.

Într-o gospodărie de la țară se pot amenaja ușor silozuri de tip tranșee acoperite cu pleavă. Asemenea silozuri pot fi amenajate și între două șire de fân sau de paie. În cursul lunii octombrie, se poate însiloza porumbul pentru siloz, la care epoca optimă de recoltare este faza de lapteceară (folosind hibrizi de porumb tardivi sau hibrizi de porumb cultivați în sistem succesiv sau culturi duble).

Tocarea porumbului se poate face și manual în gospodăriile țărănești de mici dimensiuni. Împreună cu porumbul pentru siloz, se mai pot însiloza porumb verde din cultura a doua, bostănoase, sfecla împreună cu frunzele de sfeclă, colete de sfeclă cu frunze, resturi din culturile legumicole sau tăieței de sfeclă în stare proaspată.

Victor VĂTĂMANU