Premise bune pentru cultura de cartofi din anul acesta

​Zona de centru a țării a beneficiat de o primăvară aproape ideală pentru cultura de cartof, spune Romulus Oprea, președintele Federației Naționale Cartoful din România (FNCR), și mai toți fermierii au putut planta, fără întârzieri ca în anii anteriori. Regimul pluviometric a fost și el unul bun, umiditatea din sol fiind în parametri normali pentru prima decadă a lunii mai. 

​Una dintre cele mai importante lucrări, bilonarea, este încheiată și s-a putut efectua în condiții bune. Însă cultivatorii sunt atenți la ploi, deoarece o secetă de două-trei săptămâni poate schimba complet calculele de început. Iar una dintre bolile care afectează cartoful din punct de vedere al aspectului comercial, în perioada tuberizării, este râia neagră, unde, spune președintele FNCR „suntem puțin deficitari în fața concurenței de afară, pentru că nu putem combate decât cu apă și cu soiuri rezistente, ceea ce… nu avem”.
 
Dar, din punct de vedere al suprafețelor, se poate spune că anul acesta avem o ușoară revigorare. Creșterea vizibilă este la cartoful pentru industrializare, de 700-800 ha.
”De notat că este singurul sector din cultura cartofului care a fost în creștere din 2015 când aveam 1.400 ha și am ajuns azi la ”marea” suprafață de 3.700 ha datorită sprijinului cuplat. Și acum ce facem? Tăiem sprijinul de la anul? De ce? Salutăm cu acest prilej apariția unui nou procesator în Harghita care a făcut deja contracte pentru french-fries, pentru 30.000 tone”, spune Romulus Oprea.
Ajutorul de Minimis promis, este binevenit mai ales pentru micii producători, cu atât mai mult cu cât este prima dată de 30 ani încoace când se acordă un sprijin cartofului de consum, nu înseamnă totuși mare lucru când devizul de anul acesta ajunge la 35.000 lei/ha. Vom vedea la final cât va fi și mai ales ce fermieri vor rămâne eligibili, pentru că din păcate mulți din zona timpurie nu-l vor mai putea accesa”, își exprimă rezerva liderul Federației.
Și în condițiile în care ne gândim la o producție medie de 20 tone/ha, prețul va depăși probabil la 1,3 lei/kg la poarta fermei, în care nu sunt incluse costuri de spălat, sortat, ambalat sau depozitat.
”De aceea ținta noastră este asigurarea unui material de plantat certificat (unde suntem aproape de zero cu suprafețele), să încurajăm fermierii să folosească material de plantat de calitate și proveniență sigure, pentru a avea productivitate mare, pentru a depăși acea barieră psihologică de 35-40 tone/ha și atunci devii rentabil. În condițiile în care toate inputurile s-au scumpit, sunt mulți tentați să folosească sămânța ”din pătul”, dar să nu uităm că dintre factorii de vegetație, dacă ar fi să-i cuantificăm, soiul și materialul certificat reprezintă 60%”, punctează din nou Romulus Oprea.
 
Incertitudini pe piață la final de sezon 2022 și început 2023
Și la nivel European, mai ales în țările membre NEPG (Marea Britanie, Franța, Germania, Olanda și Belgia) sunt tensiuni și incertitudini. Conform unui comunicat emis la finalul lunii martie, creșterile prețurilor la inputuri i-a determinat pe unii producători să înlocuiască suprafețele destinate inițial cartofului, cu cereale sau alte culturi la care au crescut prețurile de comercializare anul acesta. Dar o scădere a suprafețelor la ei, chiar și cu câteva procente, este rapid compensată de producțiile mari.
Pe de altă parte, producătorii care cultivă cartof pentru industrializare cer procesatorilor mai multă flexibilitate sau prețuri mai bune. Toți trebuie să facă față unor costuri mărite, acest lucru se va reflecta în produsul final, iar retailul, respectiv consumatorii vor fi nevoiți să plătească mai mult, se mai arată în comunicat.
 
”Dacă ne gândim la actuala situație politică și la faptul că două state mari producătoare de cartofi (locul 3 și 4 mondial) sunt în război, și asupra culturii de cartof va fi un impact major, nu doar a cerealelor sau uleiului, asta ar putea reprezenta o oportunitate de piață”, crede președintele FNCR.
”Pe de altă parte să vedem cum vom putea comercializa, pentru că la noi în țară ”supraproducția” este una aparentă, din cauza importurilor.
Lipsa depozitelor ne face în continuare dependenți de vânzările din toamnă. Ne bucură însă faptul că în noul PNS sunt bani alocați special pentru cartof, pentru aceste construcții.
Am observat că și la Minister a început să se înțeleagă specificitatea și complexitatea culturii de cartof, unde investițiile sunt mari nu doar în fiecare primăvară, ci vorbim de condiții, utilaje speciale, de depozite etc”, spune Romulus Oprea, care își exprimă un ”optimism moderat” pentru sezonul următor.
 
Roxana Drăghici