Preocupări la începutul noului an agricol

Sunt zone în ţară unde fermierii au fost mai feriţi de efectele secetei, iar în altele - precum sud-estul României, lipsa precipitaţiilor şi arşiţa şi- au spus cuvântul asupra nivelului producţiilor şi veniturilor agricultorilor. Acum însă pentru toţi există preocuparea de a începe cu bine campania de însămânţare a culturilor de toamnă. În rândurile următoare regăsiţi câteva dintre opiniile fermierilor cu privire la premisele noului an agricol.

Ilie Popescu, administrator SC Olt Piess SRL, Slatina, judeţul Olt
​
„La ora actuala (8 septembrie - n.r.) în zona noastră lucrurile decurg normal. Desigur că nu putem spune că avem suficientă apă în sol, dar au fost perioade în care am putut pregăti corespunzător terenul pentru înfiinţarea culturilor de rapiţă şi grâu. Acum am finalizat recoltarea la floarea-soarelui, iar la porumb mai avem de recoltat sub 50% din suprafaţă. În privinţa producţiilor, pot să spun ca sunt diferenţe majore de la o zonă la alta, în funcţie de nivelul de precipitaţii, însă, dacă facem comparaţie cu alte regiuni din ţară, cred că fermierii din zona noastră vor face profit şi în anul 2020. La culturile de primăvară observam oscilaţii foarte mari în ceea ce priveşte producţia: de la 1.000 până la 3.000 kg/ha la floarea-soarelui şi între 2 şi 6 t/ha la porumb. În general, recolta din acest an nu a fost afectată sub aspect calitativ, pot spune că a fost chiar mai bună decât anul trecut, însă singurul minus este că productivitatea a fost mai scăzută. Referitor la începerea campaniei de toamnă, noi am semănat rapiţa pentru că au fost ploi de 10 până la 30 l/mp. Acolo unde a plouat mai mult rapiţa a răsărit frumos, însă în celelalte parcele a răsărit doar o parte, cealaltă fiind în curs de răsărire - acum să vedem cât de mult o s-o influenţeze şi temperaturile foarte ridicate din ultima perioadă. O observaţie proprie este aceea că asupra culturii de rapiţă se îndreaptă mai mult fermierii cu suprafeţe mari, în timp ce agricultorii cu până la 100 hectare nu mai sunt dispuşi să-şi asume riscul ca aceasta să nu răsară. Totodată, dacă ne raportăm la suprafaţa cultivată cu rapiţă în anul de vârf, şi anume 2017, vedem că suprafeţele pe care le ocupă scad continuu de la an la an. La începutul acestei campanii agricole suntem încrezători şi suntem solidari cu cei care au avut probleme cu seceta şi este bine că sumele anunţate de autorităţi vor merge către zonele calamitate.“

Toma Mihail, responsabil tehnic SC Raval Com, comuna Făcăieni, judeţul Ialomiţa

„Societatea lucrează o suprafaţă de 950 hectare, iar anul acesta am avut probleme mari din cauza secetei. La cerealele păioase, respectiv grâu (circa 250 de hectare) şi orz (50 de hectare), nu am recoltat nimic deoarece producţiile estimate erau de cel mult 300 kg/ha. Din fericire am reuşit să recoltam ceva la cultura de rapiţă şi am putut încasa nişte bani. Producţia a fost de aproximativ 1 t/ha. Cultura de porumb, înfiinţată pe o suprafaţă de 310 ha, este calamitată în proporţie circa 70%. În anii anteriori, în zona noastră se putea iriga. În anul 2009 am irigat, iar în următorul an am încetat din lipsa comenzilor din aval, acest fapt conducând la costuri prea mari cu irigarea culturilor - noi fiind la a patra treaptă de pompare. În regiune, am observat ca s-a lucrat la circuitul primar de irigaţii, la staţiile de pompare şi repompare şi canalele au fost curăţate. Sperăm ca pe viitor să putem iriga. Referitor la campania agricolă de toamnă, noi am pregătit terenul şi vom semăna rapiţa chiar şi în uscat dacă nu vom avea ploi. Noi mereu ne-am confruntat cu lipsa precipitaţiilor şi aşa am făcut şi toamna trecută, am semănat rapiţa în uscat, iar ploile au venit după jumătatea lunii septembrie. Clima s-a schimbat şi astfel s-a prelungit şi perioada de vegetaţie a plantelor de cultură către iarnă, astfel că mai avem şanse să reuşim să facem rapiţă. Intenţionăm să semănam 150 de hectare cu rapiţă şi o suprafaţă mai mare cu grâu, de aproximativ 500 de hectare. Pentru că nu prea dispunem de apă în sol, asolamentul pe care îl practicăm este restrâns. Am restrâns foarte mult suprafaţa de floarea-soarelui, avem doar 14 hectare, pentru că nu este rentabilă şi sărăceşte solul, iar la o producţie de 2 t/ha profitul este foarte mic. Pentru a semăna culturile de toamnă, ne-am pregătit din timp şi am achiziţionat sămânţa necesară încă din luna mai. Temerea noastră este că dacă nu se reface rezerva de apă din sol în toamnă şi în iarnă într-o proporţie de măcar 60% este posibil ca şi anul viitor să avem culturi compromise.

Rică Stoian, administrator SC Agroserv Borcea, judeţul Călăraşi

„Lucrăm o suprafaţă de aproximativ 2.000 de hectare. Grâu nu am recoltat aproape deloc, am avut suprafeţe unde efectiv nu am intrat cu combina, la orz am obţinut 2 t/ha, iar la floarea-soarelui - circa 1.800 kg/ha. La porumb este dezastru. Nu ştiu dacă depăşim o tonă per hectar. Este un an foarte dificil şi problema mare pe care ne-o punem este că nu ştim ce va fi de aici încolo. Nu putem semăna rapiţa în lipsa ploilor, însă vom risca, data limită fiind 15-20 septembrie, în funcţie de vreme, iar dacă plouă şi răsare o vom ajuta cu tratamente bune şi fertilizări ca să intre cu bine în iarnă. Sămânţa de rapiţă o avem, am păstrat-o în condiţii bune pentru ca avem un spaţiu dedicat şi i-am făcut testul de germinaţie, valoarea obţinută fiind de 86-87%. Depindem foarte mult de vreme. Dacă vom reuşi să semănăm rapiţa vom diminua suprafaţa cultivată cu cereale păioase. Sămânţa de orz o avem din producţia proprie, în schimb, la această data (26 august - n.r.) nu avem sămânţa de grâu, cultura pe care o vom înfiinţa pe 1.000-1.200 de hectare.“

Ana IONIŢĂ