Preocupările Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România (APPR)

Pentru prima dată în România, în cadrul demonstraţiei de recoltat porumb, Demo Show Moldova 2018, fermierii au putut vedea la lucru şapte combine de ultimă generaţie. Organizatorul evenimentului a fost APIMAR, împreună cu partenerii DLG InterMarketing şi partener tehnic APPR. Şi pentru că suportul tehnic al înfiinţării culturii de porumb a fost foarte important, cu această ocazie am stat de vorbă cu Alina Creţu, director executiv al Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România (APPR), despre activităţile din teren, dar şi despre preocupările Asociaţiei.

„Aşa cum ne-am dorit de la începutul înfiinţării acestei organizaţii, APPR îşi doreşte să fie un suport tehnic în folosul fermierilor, de aceea şi activitatea noastră, în proporţie de 70-80% este dedicată activităţilor tehnice şi doar o mică parte este dedicată reprezentării. Încercăm să găsim soluţii pe plan legislativ. În ceea ce priveşte activităţile tehnice, de două ediţii suntem partener tehnic în cadrul târgului Agriplanta, iar aici, pe zona Moldovei, am dorit să fim partenerul tehnic şi să ne ocupăm efectiv de organizarea platformei în această ediţie a demonstraţiei de recoltat porumb Demo Show Moldova. Am avut o platformă de aproximativ 25 de hectare, semănată cu acelaşi hibrid de porumb, pentru ca apoi l-a recoltare să nu fie diferenţe, ce ne-a interesat a fost uniformitatea câmpului. Am folosit un hibrid timpuriu adaptat acestei zone. Au fost probleme destul de mari în timpul perioadei de vegetaţie, a trebuit să resemănăm, pentru că nu a răsărit, cultura s-a semănat în perioada optimă, la finalul lunii aprilie, s-a revenit cu însămânţarea undeva între 15-20 mai, destul de târziu. În jurul nostru sunt destul de multe câmpuri de porumb, inclusiv fermieri APPR care au culturi de porumb şi care arată foarte bine. Revenind la al doilea motiv pentru care am dorit să ne implicăm, şi anume faptul că acest teren aparţine Liceului Agricol Horia. Ne-am dorit un astfel de parteneriat alături de organizatorul principal APIMAR, în ideea în care atât noi, fermierii, cât şi industria de utilaje agricole avem nevoie de o generaţie nouă de tineri care fie va merge în direcţia agriculturii ca profesie, împlinindu-se prin profesia de fermier, fie vor deveni angajaţi în domeniul agriculturii. Ne trebuie astfel de oameni, cu o pregătire solidă şi am dori să avem cât mai multe colaborări cu liceele agricole, cu universităţile, dar în special cu liceele pentru că este nevoie de tehnicieni specializaţi pe diferite meserii agricole. Am dorit ca şi fermierii să fie conştienţi că se fac eforturi cu rezultate încă puţin vizibile în această direcţie şi chiar vrem să îi felicităm pe cei din APIMAR că au iniţiat diferite proiecte în acest sens. Sperăm ca şi noi fermierii să găsim soluţii în colaborare cu ei sau independent, tocmai pentru a avea specialiştii de care avem atâta nevoie în fermele din România. Provocarea principală din punct de vedere tehnic este campania de primăvară. Acest aspect tehnic se leagă mereu de cel legislativ, de aceea nu se poate realiza tehnic „pur“ - trebuie să ţii cont şi de partea legislativă, de regulamentele europene. Neştiind care va fi situaţia tratamentului, de exemplu, la seminţe în primăvara anului 2019, avem o mare îngrijorare în acest sens. Una dintre preocupările noastre a fost legată de faptul că au sosit rezultatele proiectului nostru de cercetare pentru dăunătorul Tanymecus dilaticollis de anul acesta. Am transmis acest raport Ministerului Agriculturii şi altor autorităţi europene, în speranţa că se va găsi o soluţie, iar rezultatele au fost clare, în sensul că nu avem alternativă eficientă în acest moment pentru acest dăunător în zona de sud-est a ţării. Noi ne dorim să existe soluţii pentru fermieri acolo unde sunt probleme, dar deocamdată nu a venit nimeni cu soluţii. Dacă nu vom mai trata sămânţa, va trebui să avem 2-3-4 tratamente în vegetaţie. Nu credem că este o soluţie logică, în afară de o cheltuială în plus pentru fermier, vorbim de o protecţie a mediului, de o sustenabilitate a activităţilor în agricultură. Aceste tratamente de corecţie în vegetaţie pot interveni prea târziu, pentru că un fermier merge în fiecare zi pe câmp, dar poate apărea dăunătorul care în trei zile să distrugă un câmp de 100 ha. În aceeaşi ordine de idei, mai există diferite produse alternative, unele omologate, altele neomologate, în curs de testare care au o eficacitate extrem de redusă şi nu în condiţii de atac masiv, aşa cum l-am văzut noi. O altă preocupare destul de importantă ar fi noua Politică Agricolă Comună, care este încă în stadiul de propunere, dar cu siguranţă va veni cu diferite constrângeri, pornind de la rotaţia culturii, înverzire, mai mulţi bani şi mai multe condiţii pentru măsurile de mediu, va veni şi cu o posibilă plafonare, o limitare a bugetului. Se comunică într-un mod pozitiv de către Comisia Europeană că statul membru va avea o flexibilitate mai mare în ceea ce priveşte Politica Agricolă Comună. Pentru noi ca fermieri, nu este o veste chiar atât de bună, pentru că depinde cine interpretează această flexibilitate la nivel naţional.“