Presa fara democratie este schioapa

Dacă, potrivit opiniei marelui savant Albert Einstein, religia fără ştiinţă este şchioapă, atunci şi ştiinţa fără religie este oarbă. Tot mai mult se acreditează părerea că în zilele noastre presa fără democraţie este şchioapă, dar şi democraţia fără presă este oarbă, deseori predispusă la promovarea unor decizii greşite. Plecând de la aceste realităţi, este de apreciat rolul presei, în general, şi cu precădere al celei de specialitate, în popularizarea unor decizii de sprijin financiar şi logistic naţional sau comunitar, inclusiv a modului de implementare a acestora în agricultură.

---

Strategii, tehnologii avansate, decizii juridice şi economice menite să susţină activităţile specifice din mediul rural, dar şi neajunsurile care se înregistrează în acest domeniu, ce interesează toată populaţia României, sunt doar câteva subiecte reliefate cu profesionalism şi operativitate de presă. În acelaşi sens, de exemplu, la începutul primăverii presa a comentat pe larg avalanşa de acuze referitoare la calitatea neconformă a unor produse alimentare. Factorii de decizie au acţionat în această situaţie eficient şi au dispus măsuri menite să clarifice şi să aplaneze starea conflictuală cu expunere internaţională.

Este de menţionat că în acest an petrecerile câmpeneşti din perioada inspiratei vacanţe dintre Ziua internaţională a muncii şi Sfintele Sărbători Pascale au fost umbrite de ştirea potrivit căreia, în baza unei Directive a UE aprobată în anul 2011, începând cu data de 1 iunie a.c. se vor interzice producerea şi consumul micilor, din cauza reţetei de fabricare a acestora, în care, pe lângă carne, se introduce şi bicarbonatul de sodiu, un conservant şi un antioxidant impropriu consumului uman. Din fericire, nemulţumirea generală a fost atenuată de declaraţia primului ministru Victor Ponta, potrivit căruia se fac demersuri la forurile europene pentru salvarea de la dispariţie, sub anumite condiţii, a popularului produs şi pentru includerea lui pe lista produselor alimentare tradiţionale.

Produsele alimentare tradiţionale, care în ultima perioadă au tendinţa de a se impune pe piaţă atât pentru specificitatea compoziţiei, cât şi a modului de procesare ar trebui, potrivit specialiştilor, să îndeplinească şi anumite condiţii de valorificare. Să fie oferite la vânzare în condiţii de igienă strict controlată, în spaţii special amenajate şi în nici un caz pe tarabe, din proximitatea unor pieţe, parcuri sau pe trotuarele marilor oraşe. Este de salutat politica UE de restricţionare sau interzicere a folosirii aditivilor alimentari, dar şi încurajarea producerii, respectiv a consumului de produse alimentare ecologice. România, ca stat membru, a îmbrăţişat această tendinţă.

Un exemplu notabil în acest sens este şi Asociaţia EcoR - Partener, care, în colaborare cu asociaţii şi institute de profil sau universităţi de agricultură - a contribuit la edificarea sistemului de agricultură ecologică din ţara noastră, compatibil celui european, prin propuneri de iniţiative legislative referitoare la sistemul de control, inspecţii şi certificare. Datorită efortului unor specialişti devotaţi acestei cauze, a sprijinului logistic naţional şi comunitar, agricultura noastră ecologică a primit recunoaşterea internaţională, România fiind desemnată Ţara anului la Târgul Mondial de produse ecologice BioFach 2013.

În această perioadă în care fiinţa umană este supusă agresiunii unei multitudini de factori nocivi, alimentaţia ecologică este o oază de speranţă pentru dezvoltarea armonioasă a viitoarelor generaţii. În acest sens, un cunoscut medic al antichităţii recomanda pentru contemporanii săi, dar şi pentru posteritate, ca alimentele să fie alese astfel încât acestea să aibă pentru om efectul unui medicament.

Simona MUNTEANU

revista, agricultura, editorial, romania, ue, mai 2013