Preşedintele Iohannis - despre problemele din agricultură

La data de 2 noiembrie a.c., în incinta Romexpo, domnul Klaus Iohannis, preşedintele României, a susţinut o alocuţiune în cadrul dezbaterii „Preşedintele României, în dialog cu agricultorii“. A urmat o sesiune de întrebări adresate de fermieri, atingându-se aici probleme sensibile, cum ar fi: irigaţiile, cadastrarea agricolă, asocierea, creditarea pentru achiziţia de terenuri agricole şi vânzarea către străini a terenurilor.

În introducere, domnul Iohannis a ţinut să precizeze faptul că agricultura românească începe să devină competitivă deoarece fermierii au înţeles că performanţa cere profesionalism şi investiţii în utilaje şi tehnologii moderne: „Tocmai am vizitat o parte a târgului IndAgra şi pot să vă spun că există semne bune pentru agricultura noastră, care are un potenţial imens şi poate să devină un veritabil motor de creştere economică. Dar, pentru un asemenea parcurs sustenabil, agricultura are nevoie de investiţii, de cercetare aplicată, de maşini şi utilaje de ultimă generaţie, de tehnologii moderne şi multe altele. Agricultura nu este doar o parte a economiei, ca oricare alta, ci este ea însăşi o economie şi trebuie tratată în întregul ei, aşa cum am mai spus, cu conştiinţa lucrului bine făcut. Deşi condiţiile climatice din acest an nu au fost cele mai bune, pentru prima dată producţia medie de grâu a României a depăşit 4,1 tone la hectar. Mulţi fermieri au ajuns să facă o agricultură performantă, la acest lucru contribuind şi fondurile europene, care doar în acest an au atins valoarea de 3,4 miliarde euro. Aceste resurse dau suportul investiţional necesar, însă pentru a avea succes este nevoie de mult mai multe lucruri.“ Pentru a fi competitivi sunt necesare investiţii în sectorul de procesare, care pot aduce valoare adăugată mare: „Nu este suficient să producem, este esenţial să creăm, să generăm valoare adăugată mare, să avem exporturi valoroase. Avem un deficit comercial pentru produse agroalimentare de aproape 15% din întregul deficit al României. Consider că promovarea produselor româneşti pe pieţele externe trebuie să fie un imperativ al dezvoltării agriculturii noastre. România are o tradiţie culinară bogată, vinuri de foarte bună calitate şi produse tradiţionale pe care merită să le facem cunoscute peste tot. Este important să identificăm noi pieţe, să continuăm deschiderea comercială de care s-au bucurat crescătorii de animale în acest an atât în interiorul, cât şi în afara Uniunii Europene“.

Problema proprietăţii - o frână în dezvoltarea agriculturii
Preşedintele Iohannis consideră că una dintre cauzele care frânează în continuare dezvoltarea pe baze solide a  agriculturii este problema proprietăţii. Dacă acest lucru ar fi rezolvat, s-ar dezvolta mai repede piaţa creditelor agricole cu garanţii funciare şi cea a asigurărilor: „În ceea ce mă priveşte, consider că este momentul ca, prin voinţă politică, agricultura să devină o prioritate reală, să fie normalizate relaţiile dintre stat, agricultori şi piaţă. Pentru a urni agricultura pe calea modernizării, trebuie să rezolvăm problema proprietăţii. Am putea să avem oare o agricultură competitivă, modernă, care să facă progrese durabile, fără să fi rezolvat problema, deja istorică, a cadastrului? În ultimă instanţă, este vorba de a introduce ordine, claritate şi predictibilitate în bazele instituţionale ale activităţii din agricultură. Aş îndrăzni să spun, cât se poate de direct, că poate nu structura fragmentată a proprietăţii funciare este obstacolul major în dezvoltarea agriculturii, ci lipsa voinţei politice de a clarifica dreptul de proprietate, când şi cum trebuie. Astfel, s-a întârziat crearea pieţelor, de la cea a creditării la cea a asigurărilor şi a garanţiilor funciare, iar agricultura a devenit eficientă mai degrabă în cazul marilor ferme. Ştiu că problema finanţării are în agricultură un specific aparte. Investiţiile au o perioadă lungă de amortizare, iar finanţările necesită termene şi mai lungi. De exemplu, cei mai mulţi operatori din sectorul agroalimentar sunt întreprinderi mici şi mijlocii care au nevoie de finanţări dedicate. De aceea, este esenţială o infrastructură financiară adaptată agriculturii, care să susţină capitalizarea fermelor“.

Dl Iohannis consideră de importanţă capitală existenţa unui sistem naţional de irigaţii, care să ofere fermierilor siguranţa producţiilor. Iar Programul Naţional de Reabilitare a Sistemului Principal de Irigaţii, Evenimentul a avut loc în marja târgului internaţional IndAgra, la Romexpo, la data de 4 noiembrie 2016. La conferinţă au participat Daniela Giurcă, secretar de stat, Daniela Rebega, director general al Direcţiei Generale Dezvoltare Rurală - Autoritate de Management pentru PNDR (DGDR AM-PNDR), precum şi alţi directori din cadrul DGDR şi ai agenţiilor de plăţi din subordine - AFIR şi APIA. În deschiderea conferinţei, ministrul Irimescu a detaliat rolul finanţărilor aprobat de Guvern recent, ar trebui pus în aplicare de urgenţă.

Renaşterea satului românesc
În încheiere, preşedintele a făcut referire la faptul că populaţia din mediul rural este îmbătrânită, iar tinerii nu sunt motivaţi economic să desfăşoare activităţi agricole: „Nu doresc să închei fără să mă refer şi la situaţia specială a satului românesc. În prezent, populaţia rurală a României are cea mai ridicată pondere în totalul populaţiei dintre toate ţările Uniunii Europene, aproape 45%. Astăzi, circa 50% din agricultori au vârsta de peste 55 de ani şi deţin peste 25% din terenul agricol. Trebuie să tragem un semnal de alarmă asupra unei probleme majore, şi anume problema resurselor umane din mediul rural. De aceea, este vital ca tinerii să devină interesaţi de agricultură, iar pentru aceasta sunt necesare, în primul rând, motivaţii economice corespunzătoare. Fermele de familie pot fi cel mai dinamic catalizator pentru consolidarea clasei de mijloc din România. Satul românesc poate renaşte împreună cu agricultura, dar nu doar prin agricultură. Satul trebuie să înceapă să însemne şi altceva, adică mici industrii, ferme familiale, oameni cu iniţiativă, adică întreprinzători rurali care să utilizeze tehnologii şi să dezvolte avantaje competitive pe care ştim că România le are.“

După discursul preşedintelui, manifestarea a cuprins o sesiune de întrebări şi răspunsuri. În afară de cadastrare şi Legea irigaţiilor, cei prezenţi au adus în discuţie şi alte probleme cu impact deosebit în bunul mers al agriculturii în România: acordarea de credite cu dobândă mică tinerilor fermieri pentru cumpărarea de teren agricol; limitarea vânzării de terenuri către cetăţenii străini; alcătuirea unui cadru legislativ pentru finanţarea achiziţiei de terenuri agricole de către fermieri; măsuri legislative pentru încurajarea asocierii fermierilor; dezvoltarea cercetării agricole.

Ana IONIȚĂ