Preţul corect al grâului de panificaţie: 180-185 euro/tona

„Preţul corect al grâului de panificaţie ar trebuie să fie de 180-185 euro per tonă Port Constanţa, minus taxele de transport. Altfel este jale!“, spune Ionuţ Stoian, fermier şi director zonal Ameropa. În condiţiile în care producţia de grâu la hectar nu va depăşi în acest an 4,5 tone, la un preţ de 170 de euro în Portul Constanţa (aproximativ 150 la poarta fermei) producătorii de cereale călărăşeni, ilfoveni, ialomiţeni, buzoieni, brăileni şi gălăţeni (mai toţi aflaţi la distanţă egală de danele Chimpex) vor avea probleme serioase, a declarat marţi, 9 iunie, Ionuţ Stoian, fermier şi director zonal al Ameropa.

Conform aprecierilor sale, nu mai puţin de 3,5 tone la hectar reprezintă cheltuieli cu înfiinţarea, întreţinerea, recoltarea şi stocarea grâului. „Din calculele făcute de mine - cheltuieli şi venituri estimate -, dacă nivelul producţiilor, să zicem la grâu, nu depăşesc 4,5 tone, la preţurile actuale vom avea o mare problemă. În momentul de faţă, o tonă de grâu se tranzacţionează în Portul Constanţa undeva la maximum 170 de euro per tonă. Scăzând 20 de euro preţul transportului de aici şi până la danele de export, ajungem la 150 de euro la noi, în câmp, pentru tona de grâu de panificaţie. La preţul acesta, din calculele noastre, practic, 3,5 tone înseamnă cheltuială. Diferenţa ar trebui să fie venituri brute; scăzând, este jale!“, a declarat Ionuţ Stoian. „Ca să fiu fair-play, un preţ corect ar fi undeva de 165 de euro per tona de grâu panificabil la poarta fermei, adică undeva la 180-185 cotaţie Port Constanţa. Vorbesc de preţul din zona aceasta.“ El a mai adăugat că, în funcţie de anumite costuri logistice, preţul la grâu diferă, iar dacă se face o medie între ofertele interne, diferenţa de preţ nu este mai mare de 5 euro per tonă. Oficialul Ameropa a mărturisit că, de obicei, grâul în România se cam stochează şi nu se tranzacţionează imediat după recoltat mai mult de 10 la sută din producţia fermierului. Se grăbesc poate cei care nu au soluţii de backup formate din rapiţă sau orz. „În special, grâul bun se stochează în capacităţile proprii. Judeţul Călăraşi este foarte bine reprezentat prin capacităţi proprii de depozitare. Avem circa trei milioane de tone capacităţi de stocare a grâului; este arhisuficient“, a mai menţionat fermierul Ionuţ Stoian. Alături de familie (soţie, tată şi frate), fermierul lucrează din 1999 circa 1.000 ha de teren arabil, arendă şi proprietate; „proporţia, 90% cu 10 la sută“, adaugă el. Conform propriilor declaraţii, asociaţii IF Stoian Ionuţ Bogdan cultivă rapiţă, grâu, orz, floarea-soarelui, porumb şi mazăre: „Am început cu un Universal 650M. Anul acesta avem 65 ha de orz, 45 ha orzoaică de toamnă, 350 ha de rapiţă, 170 ha cu grâu, 110 ha cu floarea-soarelui, circa 200 ha cu porumb şi 25 ha cu mazăre“. Pentru exploataţie, el a spus că a accesat credite bancare, dar cu greu. „De la IFN am accesat finanţare mai uşoară, aproape 2 milioane de euro, contracte în derulare, în timp ce banii de la bănci au fost mai puţini. Cifra de afaceri aproximativă a firmei noastre este de aproximativ 70-80 de milioane de lei“, a adăugat el. În ceea ce priveşte relaţia cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), fermierul Stoian a precizat că instituţia nu lucrează corespunzător, nici primăriile, drept pentru care a avut nu o dată probleme de ordin juridic cu terenurile pe care le lucrează. „Cu APIA avem mari probleme anul acesta. Au tot schimbat sistemul, am stricat copiatoarele pentru câte hârtii am dus. Eu am teren fracţionat în zonă, astfel că la 1.000 ha am 800 de contracte de arendă. Vă daţi seama ce volum de muncă a trebuit să depunem. Nu înţeleg de ce mai sunt autorităţi locale. Până acum o săptămână nu ştiau ce vor, un tabel într-un fel, unul într-altul, o degringoladă totală. Mai nou, nu înregistrează contractele dacă nu s-au făcut succesiunile, în condiţiile în care unii moştenitori sunt dincolo de Ocean. Unii mi-au trimis procură pe mail, însă mi s-a spus că nu-i valabilă“, a declarat cu amărăciune în glas producătorul agricol călărăşean.

2014 pentru Ameropa: s-a trecut de la 30.000 la 100.000 de tone de îngrăşăminte tranzacţionate. Suntem pe locul II la tradingul de cereale

Acelaşi Ionuţ Stoian, de această dată din postura de reprezentant al Ameropa, a precizat că echipa aflată în subordinea sa este în creştere, vânzările de inputuri în 2014 fiind de zece ori mai mari faţă de anii anteriori. Şi cifrele nu mint. Conform spuselor oficialului Ameropa, compania a atins o cotă de vânzări de 100.000 de tone de îngrăşăminte şi achiziţii de cereale de aproape 1,8 milioane tone. „Ţinând cont că noi abia suntem în construcţie, ne mărim echipa an de an, abia din 2015 putem spune că suntem bine reprezentaţi în toate zonele mari de cultură. Am plecat de la patru oameni şi am ajuns la circa 17 oameni de teren anul acesta. Cifra de afaceri creşte şi ea exponenţial. Am trecut de la 30.000 tone de îngrăşăminte, în 2014, la 100.000 de tone în acest an; vânzările pe zona de inputuri este de 10 ori mai mare. Referitor la trading, din datele statistice suntem pe locul II pe România, adică anul trecut am avut aproximativ 1,7-1,8 milioane de tone de cereale tranzacţionate. Avem anumite portofolii care ne sunt mai la îndemână“, a mai punctat Stoian. Ameropa lucrează în prezent într-o proporţie importantă cu transport pe cale ferată. Firma deţine garnituri de tren proprii şi operează alături de Aries Logistic, în condiţiile în care transportul pe calea ferată este cam la jumătate de preţ faţă de cel rutier. Apare însă o situaţie neplăcută atunci când vorbim de CF, spune Stoian. „Problemele cu transportul pe calea ferată sunt încărcarea şi transbordarea cerealelor în vagoanele de transport. Suntem în colaborare cu Comcereal Fundulea pentru a remedia acest deficit. Avem parteneriate inclusiv cu Prutul. Mai mult, am deschis o nouă bază de recepţie (depozitare) Ameropa în localitatea Dor Mărunt. Se lucrează la ea cu acces CF, abia am achiziţionat-o. Cred că vom atinge un randament de 30 la sută în acest an. Investiţia nu a fost foarte mare. Va ajunge la final la aproximativ trei milioane de euro. Capacitatea nu este mare, de 7.000 de tone şi 3.000 de tone îngrăşăminte“, a conchis reprezentantul Ameropa. Ionuţ Stoian coordonează echipa Ameropa din Ilfov, Călăraşi, Ialomiţa, Buzău, Brăila şi Galaţi şi lucrează în companie de peste trei ani. Înainte a activat în cadrul Prutul şi recunoaşte că a acordat mai mult timp multinaţionalei după ce ajunsese „să se calce pe picioare“ cu familia în a administra ferma. Cu puţin peste 200 de angajaţi, dintre care 40 la sediul central şi restul în port, în silozuri sau la volanul camioanelor, compania elveţiană a reuşit în 2011 să încheie bilanţurile cu o cifră de afaceri de 114 milioane de euro, în creştere cu 119% faţă de anul precedent, ş realizează venituri şi profituri pe teritoriul României i un profit de 2,6 mil. euro. Tot în 2011, traderul elveţian a preluat, în cadrul uneia dintre cele mai mari tranzacţii, producătorul de îngrăşăminte Azomureş şi operatorul portuar Chimpex.

Ionel VĂDUVA