«Prima casă», «Prima maşină» şi mai nou «Prima fermă»!

Luna aprilie a fost una presărată de evenimente agricole, târguri şi expoziţii în câmp, dar şi proiecte şi lansări de programe guvernamentale. Ne-a atras atenţia un proiect numit sugestiv „Prima Fermă“, destinat tinerilor producători agricoli dornici să acceseze fonduri europene de investiţii. După ce la data de 25 martie a fost lansat de către Guvern noul PNDR, practic s-a pus la dispoziţia fermierilor suma de 205 milioane de euro pe mai multe axe. Printre acestea se distinge în mod special proiectul de încurajare pentru tinerii fermieri.

„Deoarece după o lună interesul este relativ scăzut, poate şi pentru că nu a fost suficient de bine comunicat către aceştia, dorim să sprijinim Guvernul şi să propunem un set de măsuri în vederea dezvoltării unui proiect denumit „Prima fermă“. Aşa cum avem programul «Prima casă» sau «Prima maşină», cred că este momentul să ne gândim foarte serios la ceea ce se întâmplă în agricultura din România“, a subliniat Valeriu Steriu. Există probleme mari legate de structură, în condiţiile în care cifrele spun că peste 37% din fermieri sunt în vârstă de peste 65 de ani, că există 3,8 milioane de exploataţii, iar 74% din terenul agricol în România se lucrează pe suprafeţe mai mici de 2 hectare.

Ne dăm seama că sunt nişte probleme mari legate de structură, dar avem aceşti bani şi este păcat să-i risipim. Este păcat să nu-i folosim într-un mod constructiv. Atunci, propunerea este ca, împreună cu băncile, dar şi cu instituţiile financiare nebancare, ce au fost prezente în viaţa agricolă a ultimilor ani, să sprijinim achiziţia de terenuri şi dezvoltarea de ferme noi. Fondurile de garantare pot veni alături de bănci să ofere garanţia necesară tinerilor fermieri. Agenţia pentru finanţarea investiţiilor rurale, cea care derulează banii în subordinea Ministerului Agriculturii, este cea care a lansat PNDR-ul actual şi care monitorizează depunerea de proiecte. Această birocraţie excesivă generează în final un risc foarte mare pentru fermier, iar tot ceea ce înseamnă astăzi supravegherea fondurilor europene mai degrabă descurajează utilizarea acestora. Tocmai de aceea s-a simţit nevoia unui astfel de proiect. „Prima fermă“ trebuie să fie un proiect naţional, susţinut de toate partidele politice, care se poate multiplica în timp. În primul an, câteva sute sau chiar mii de tineri fermieri pot porni o activitate agricolă, care în doi sau trei ani va fi cu siguranţă o activitate care va contribui semnificativ la Produsul Intern Brut. Propunerea nu doreşte să lezeze negocierile asupra PNDR-ului românesc aprobate de CE, ci va veni cu soluţii de îmbunătăţire pe partea de legislaţie naţională, intervenţie a ADS şi contribuţie a IFN-urilor. IFN-urile vor fi principalii pioni ai ecuaţiei de susţinere a tinerilor fermieri în accesarea banilor europeni pentru investiţii. Conceptul „Prima fermă“ se referă la o analiză şi la o propunere de măsuri legislative care să completeze proiectul de sprijinire a tinerilor fermieri, ce are la ora actuală o alocare bugetară de 111 milioane de euro. Analiza se va realiza împreună cu băncile, dar mai ales cu IFN-urile, care în ultima perioadă sunt mult mai apropiate de activităţile fermierilor decât băncile. Banii fondurilor internaţionale de investiţii merg în special către IFN şi de aici mai departe, în finanţarea inputurilor din agricultură. Alături de fondurile de garantare, de AFIR şi de Parlament, se vor realiza inclusiv proiecte-tip simple, agreate de cofinanţatori şi de finanţatori, care să minimalizeze birocraţia şi să ofere posibilitatea unor câştiguri certe pentru tinerii fermieri, cu riscuri minime. O măsură lansată în februarie 2015 de ministrul Agriculturii anunţa deschiderea sesiunii pentru tinerii fermieri, care vor putea obţine până la 50.000 de euro nerambursabili pentru a dezvolta afaceri la ţară. „O măsură pe care o avem în vedere este cea care ne va permite să contribuim la întinerirea forţei de muncă din agricultură, respectiv măsura pentru tinerii fermieri, prin care aceştia vor beneficia de fonduri europene nerambursabile în valoare de 50.000 de euro“, a declarat Daniel Constantin. Acoperirea dificilă a cofinanţării va fi realizată cu băncile, care vor trebui să îşi schimbe atitudinea dacă vor dori să intre în proiecte cu fonduri europene nerambursabile pentru agricultură prin PNDR, iar pentru viitorul PNDR vor fi identificate noi facilităţi de finanţare, mai stricte. În noile sesiuni va fi posibil ca şi IFN-urile să elibereze scrisori de confort.

Simona MUNTEANU