Primul val al depunerii de proiecte pe DR 15- Investiții în exploatații pomicole

​Pe 8 ianuarie a fost lansată DR 15 - Investiții în exploatații pomicole, din Planul Strategic PAC 2023 – 2027, iar ultima zi de depunere este 30 aprilie 2024, ora 16.00. Alocarea financiară pentru sesiunea de depunere proiecte este de 151.383.527 euro, din care 142.383.527 euro pentru înființare și modernizare exploatații pomicole și 9.000.000 euro pentru înființare și modernizare pepiniere pomicole. 

​Sprijinul nerambursabil acordat prin intervenția DR-15 este de maximum 65% din costurile eligibile, fără a depăși suma de 1.500.000 euro/proiect, cu excepția proiectelor care implică achiziția de utilaje și echipamente agricole, al căror cost nu poate depăși 300.000 euro.
„Noutatea importantă este că și unitățile publice pot beneficia de DR 15, pentru că a fost eliminat criteriul de ”proprietar de teren”. Acestea trebuie însă să demonstreze, la depunerea proiectului, procentul de 35% cofinanțare, ceea ce este foarte greu.
Este o mare piedică pentru multe stațiuni de cercetare, pentru că noi nu putem face astfel de rezerve; noi cheltuim banii pe întreținerea livezilor și altele. Nu putem bloca sume așa de mari. Pe de altă parte, ar trebui să intrăm cu sold zero, pentru că altfel le ia statul, suntem instituții publice. Este cu două tăișuri, probabil nu vor depune toate stațiunile”, explică Mihai Coman, directorul Institutului Pomicol Pitești-Mărăcineni.
În prima parte a perioadei de depunere sunt foarte multe proiecte care au fost declarate eligibile în sesiunile anterioare, dar nu au primit finanțare până acum. Avizarea lor se face numai de către Institut și stațiunile pomicole, conform legii 348/2013, ”ceea ce este foarte bine, pentru că există un control mai facil a ceea ce se plantează. Această bază de date există în zona de cercetare-dezvoltare și oricând Ministerul poate ști ce s-a întâmplat cu aceste investiții și ce rezultate au avut”, mai spune Mihai Coman.
 
Din proiectele primite deja la avizat, se observă că domină în continuare grupul nuciferelor, prin alun și nuc, și grupul arbuștilor fructiferi prin afin. ”Dar, atenție, cei care finanțează și se duc către specii cu o desfacere considerată ușoară, fără o strategie de valorificare bine gândită pot pierde aceste investiții ulterior”, avertizează directorul de la Mărăcineni.
Dintre sâmburoase, cireșul este cel mai reprezentat în proiecte, urmat de piersic, cais sau chiar prun, criteriul principal fiind și aici piața de desfacere.
Investitorii s-au dus către specii care au o concurență mai mică. La măr este foarte mare, dacă ne gândim la producătorii din vest sau chiar cei din Republica Moldova. Un alt lucru bun este că plantațiile înființate prin PNDR au intrat pe rod și România are deja capacitate să exporte afin, de pildă.
Părul și gutuiul, unde este cerere, sunt în finalul listei ca interes. S-au făcut câteva proiecte cu plantații de păr, dar nu și gutui, din cauza sensibilității la foc bacterian, mai ales că nu sunt substanțe de combatere. Sunt câteva încercări, însă doar cei mai buni specialiști au îndrăznit să înființeze astfel de livezi. Suprafețele pentru aceste specii nu sunt la nivelul așteptărilor, de aceea Institutul își concentrează eforturile să obțină soiuri cu rezistență la această bacterie (Erwinia amylovora) la care și alte Rozaceae sunt vulnerabile. Vestea bună este că deja sunt rezultate, s-au obținut soiuri rezistente. Acum cei de la Institutul Pomicol sunt în faza în care trebuie să facă plantații mamă și să le înmulțească în pepinieră. Sursa de rezistență vine de la părul asiatic, acesta nu are însă o formă a fructelor pe placul europenilor, este mai degrabă turtit, de aceea s-a lucrat foarte mult.
„Noi am omologat deja două soiuri de păr cu rezistență - Pandora și Isadora, dar procesul pentru obținerea plantelor bază și prebază este îndelungat, trebuie urmărite foarte multe cerințe. Și la gutui facem cercetări, dar nu am stabilit încă o tehnologie pe care să o punem pe hârtie”, spune Mihai Coman.
O altă caracteristică a acestei perioade de depunere din PNS este că proiectele ecologice nu mai sunt diferențiate prin punctaj de cele convenționale.
„Este un punctaj corect de data aceasta. Sunt și proiecte pe culturi ecologice, dar foarte bine dimensionate și amplasate”, mai afirmă directorul general al ICDP Mărăcinei.
Pepinierele, mai nou intrate în măsurile de finanțare, prezintă și ele interes, dar nu suficient de mare.
Ar fi nevoie de mai multe proiecte în acest sector pomicol, altfel rămânem tributari materialului de import. Partea de procesare, care anterior a fost inclusă în 4.2.a, acum are o altă măsură de finanțare. Dar se poate face, la nivel de fermă, o minimă procesare, nu însă până la produs finit, mai punctează directorul Institutului, Mihai Coman, o parte dintre principalele noutăți ale DR 15, sperând ca și proiectele din partea cercetării publice să primească finanțare.
 
Roxana Drăghici