Priorităţi în agricultură

"Marile realizări sunt atinse nu prin putere,
ci prin perseverenţă“

Samuel JOHNSON, autor clasic englez

Anul precedent a fost dificil pentru agricultori, în principal din cauza secetei care s-a manifestat în perioada de vegetaţie a culturilor înfiinţate în primăvara anului 2015. Anul agricol 2015-2016 a demarat promiţător datorită precipitaţiilor căzute în perioada toamnă-iarnă şi a eforturilor manifestate de fermieri. Mai dificil este însă cu obţinerea subvenţiilor sectoriale în perioada optimă, în principal din cauza birocraţiei care copleşeşte pe zi ce trece serviciile de specialitate din primării, dar şi din centrele locale APIA. La aceste neajunsuri s-a mai adăugat şi clacarea softului APIA, pentru achiziţionarea căruia s-au investit în urmă cu câţiva ani sume apreciabile. Este de remarcat faptul că în cadrul bugetului aprobat pentru anul curent agricultura va beneficia de o alocare în valoare de 13.442,9 mil. lei, la care se adăugă contribuţia nerambursabilă a UE la finanţarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, în valoare de 7.389,5 lei, care se va derula prin Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale. Cumulat, agricultura va avea în 2016 un buget de 20.832,4 lei, care reprezintă procentual 2,81% din PIB.

Din acest buget urmează să fie finanţat programul Executivului de realizare a unor priorităţi de dezvoltare a sectorului agroalimentar. Astfel, ajutoarele naţionale tranzitorii sectoriale, subvenţionarea accizei la motorina utilizată în agricultură, cheltuielile pentru modernizarea infrastructurii de irigaţii aprobată prin OUG nr. 4/2015 şi de finanţare a Sistemului naţional antigrindină, subvenţionarea unor produse alimentare, finanţarea institutelor şi a proiectelor de cercetare agricole, cofinanţarea programelor PNDR, respectiv POPAM sunt principalele obiective prioritare care vor fi realizate în acest an prin alocările financiare sus-menţionate. Este de remarcat că pentru evitarea unor cheltuieli ineficiente înregistrate în ultimele două decenii în sectorul îmbunătăţirilor funciare, cu precădere al irigaţiilor, se preconizează reabilitarea cu prioritate a reţelelor principale ce deservesc sistemele secundare, încă funcţionale, administrate de OUAI sau de asociaţiile agricole. În acest scop, în perioada următoare, conducerea MADR împreună cu membrii comisiilor de specialitate din Parlament şi reprezentanţii Organizaţiilor Utilizatorilor Apei de Irigat vor analiza şi vor promova acte juridice pentru reglementarea reabilitării reţelei principale de irigaţii, printr-un management eficient, în cadrul alocărilor financiare multianuale. Recenta decizie a Legislativului şi Executivului de anulare a taxei pe construcţiile speciale din agricultură şi reducerea TVA de la 24% la 20%, iar pentru apa destinată irigaţiilor la 9% va constitui un sprijin semnificativ pentru dezvoltarea investiţiilor în agricultură. Din păcate, reducerea TVA la produsele alimentare se dovedeşte pe zi ce trece o dezamăgire pentru consumatori, întrucât, după o perioadă de câteva luni în care preţul bunurilor alimentare a înregistrat scăderi, în prezent acesta înregistrează majorări, în mare parte nejustificate. Poate o aplicare rezonabilă şi controlabilă a adaosului comercial ar aduce această stare de fapt pe făgaşul normal, aşa cum a fost preconizat de Executiv şi salutat de consumatori. Majorarea unor taxe locale şi a costului poliţelor de asigurare va avea un impact nefavorabil în activitatea majorităţii IMM-urilor, inclusiv a celor din agricultură. Legea vânătorii, vehement contestată de asociaţiile crescătorilor de ovine şi de Federaţia Agrostar, a determinat prorogarea aplicării acesteia până la data de 25 aprilie 2016, pentru a fi reanalizată şi amendată, în vederea armonizării prevederilor ei cu interesul crescătorilor de ovine, respectiv al asociaţiilor vânătorilor. O măsură pragmatică în vederea promovării produselor agricole româneşti pe piaţa comunitară şi extracomunitară este intenţia conducerii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de a înfiinţa o direcţie de comerţ exterior şi un corp de ataşaţi agricoli. Aceste structuri organizatorice pot contribui la revigorarea promovării produselor agricole româneşti pe piaţa europeană şi extracomunitară. Esenţialul pentru succesul acestei iniţiative, care şi-a dovedit eficienţa în majoritatea ţărilor cu activitate agricolă importantă, este ca în cadrul structurilor sus-menţionate să fie angajaţi specialişti cu pregătire profesională şi experienţă de prim rang. Se cuvine ca la început de an să fim optimişti şi cu bună credinţă, potrivit atribuţiilor, atât Legislativul, Executivul, agricultorii, cât şi publicaţiile de specialitate să persevereze pentru a asigura pe masa tuturor românilor alimente la preţuri accesibile.

Simona MUNTEANU