Prioritizarea obiectivelor pentru utilizarea eficienta a banilor europeni

Dacian Cioloş, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, a discutat, în cea mai recentă vizită în ţară, cu reprezentanţii Guvernului despre noile oportunităţi pe care viitoarea politică agricolă comună le pune la dispoziţie, dar şi despre obiectivele pe care trebuie să le definească România ca fiind prioritare pentru dezvoltarea sectorului agricol.

---

Din declaraţiile oficialilor romani, accelerarea absorbţiei fondurilor europene, stimularea asocierii fermierilor, funcţionarea Camerelor Agricole sau dezvoltarea infrastructurii sistemelor de irigaţii pot fi considerate priorităţi, însă toate acestea trebuie stranse intr-un cadru unitar, acceptat de toţi decidenţii politici. Este nevoie de o „abordare specifică naţională” pentru ca Romania să poată utiliza intr-un mod mai eficient fondurile alocate prin politica comunitară 2014-2020.

„Obiectivele stabilite pot fi susţinute financiar prin viitoarea PAC şi tocmai de aceea este important ca Romania să aibă o abordare specifică naţională, ca să ştie cum să folosească resursele financiare respective. Cu siguranţă vor fi mai multe obiective decat fondurile alocate şi este important ca acestea să fie ţintite încă de la inceput, ca să putem vedea rezultate. Trecem intr-o etapă în care nu trebuie să ne mai preocupe doar nivelul de absorbţie a fondurilor europene, ci cu cat anume au crescut economia rurală şi performanţa în agricultură. Să ne preocupe dacă Romania a ştiut să folosească în mod eficient aceste fonduri, pentru că altfel se duc intr-o gaură neagră şi nu se văd rezultatele. De aceea, această prioritizare este importantă”, a afirmat Dacian Cioloş. Instituţiile de cercetare şi unităţile de profil ar trebui să gandească împreună cu asociaţiile de producători proiecte pentru ca ele să poată fi implementate incepand cu 2014.

„Va exista un buget pentru cercetarea agricolă, iar Romania ar trebui să se pregătească în următorii doi ani pentru a se folosi de aceste oportunităţi”, a susţinut dl Cioloş. Totodată, Romania va trebui să delimiteze zonele defavorizate natural, pentru că în viitoarea PAC vor exista anumite mecanisme care se adresează specific activităţii agricole din aceste zone.

În privinţa plăţilor complementare din sectorul zootehnic, care actualmente se acordă din fondurile naţionale, comisarul Cioloş a susţinut că se va găsi o soluţie pentru ca şi aceste drepturi de plată să fie introduse în viitoarea definire a plăţilor directe, din 2014. Cu privire la restructurarea sectorului pomicol, oficialul european a afirmat că, dacă Romania va dori să finanţeze un astfel de program sectorial, o va putea face prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, începând cu 2014. în reforma politicii agricole comune se vor regăsi şi instrumente de susţinere dedicate produselor tradiţionale şi dezvoltării de pieţe locale.

„Cred că este nevoie de o evoluţie în  Romania dinspre această categorie de produse tradiţionale, care să fie inregistrate la nivel european cu denumire de origine sau indicaţie geografică. Am organizat la nivel european o conferinţă pe tema produselor şi pieţelor locale din perspectiva susţinerii financiare prin viitoarea PAC şi există instrumente de susţinere a acestor produse, instrumente de identificare, inregistrare şi punere a lor pe piaţă. Normele sanitar-veterinare privind siguranţa alimentară şi derogările care există pot fi aplicate pentru astfel de produse tradiţionale realizate la scară mică. Pentru a da un semnal politic clar privind abordarea pe care Comisia Europeană o are privind aplicarea acestor norme, la această conferinţă am participat alături de comisarul John Dalli, care are în portofoliu partea de siguranţă alimentară. Există derogări pe care statele membre le pot aplica şi pe care nu le aplică din comoditate, din dezinteres sau alte interese. Vom merge mai departe cu un ghid orientativ pe care comisia l-a elaborat deja, ca să arătăm statelor membre cum pot aplica aceste derogări fără a pune în pericol sănătatea consumatorilor, dar fără să creeze complicaţii administrative şi costuri suplimentare pentru producători”, a afirmat comisarul european pentru agricultură.

Plafonarea subvenţiilor

În privinţa plafonării plăţilor directe, comisarul european a precizat că în Romania această măsură nu vizează decat cateva zeci de ferme agricole din cele cateva zeci de mii şi că limitarea sprijinului va fi mai mare de 300 de mii de euro, pentru că fermele pot scădea costurile cu salariile din anul anterior, inainte de a calcula suma plăţilor directe supusă regulilor plafonării.

„La plafonarea respectivă se adaugă costurile cu salariile, iar nivelul plafonării creşte. Există o serie de măsuri pe care le-am luat intocmai pentru a nu afecta eficienţa fermelor mari, însă trebuia să asigurăm legitimitatea plăţilor directe. Dacă nu suntem în măsură să transparentizăm folosirea banilor publici care se duc către agricultori şi să putem explica ce anume se face cu banii respectivi, nu o să mai avem susţinerea publică şi politică necesară să sprijine în continuare bugetul politicii agricole comune. De aceea, nu cred că trebuie să sacrificăm credibilitatea politicii agricole comune. Fermele mari trebuie susţinute în continuare, dar intr-o manieră transparentă. Este foarte important să transparentizăm utilizarea acestor bani pentru a păstra şi intări credibilitatea PAC, pentru că este în interesul fermierilor, pe termen mediu şi lung. Banii rămaşi în urma plafonării nu pleacă din Romania, ei vor fi folosiţi inclusiv pentru creşterea eficienţei şi a performanţei în fermele mari”, a afirmat dl Cioloş. La acest subiect, oficialul european a mai precizat că partea de 30% din plata directă care este legată de aplicarea practicilor agricole durabile este exclusă de la plafonarea subvenţiilor.

În opinia comisarului, „dacă o fermă mare va fi afectată de plafonarea subvenţiei, atunci există o problemă legată de managementul fermei”, a spus dl Cioloş. Cu privire la nivelul subvenţiilor din Romania, comparativ cu cele primite de celelalte state din UE, dl Cioloş a precizat că va continua să militeze pentru o reechilibrare a plăţilor directe.

„A trebuit să găsim calea de mijloc pentru a păstra un buget consistent pentru politica agricolă comună şi, în acelaşi timp, să facem o reechilibrare a plăţilor. Portugalia, Spania au plăţi directe sub media europeană şi sunt noi state membre care au peste media comunitară. Calculul plăţilor directe a luat în considerare nivelul producţiei agricole din diferite ţări şi asta a fost neşansa Romaniei, că nivelul producţiei a fost scăzut şi azi se repercutează asupra plăţilor directe”, a declarat dl Cioloş.

Fiscalizarea producţiei agricole

„Partea din agricultură care are cea mai mare nevoie de susţinere financiară pentru a se moderniza şi eficientiza este tocmai cea care acum nu este fiscalizată. Este un cerc vicios: nu se fiscalizează pentru a nu intra pe piaţă şi dacă nu intră pe piaţă, nu poate avea susţinere din fonduri publice, iar fără acestea nici nu poate să se modernizeze. Acest cerc vicios trebuie întrerupt”, a afirmat dl Cioloş. În opinia comisarului european, fiscalizarea producţiei agricole ar putea fi realizată prin reducerea TVA la alimente sau taxarea veniturilor.

„Trebuie analizată şi soluţia pe care Guvernul o are în vedere, cea de reducere a TVA la alimente şi în ce mod o astfel de decizie poate fi suportată de buget şi ce impact ar avea asupra producătorilor şi consumatorilor. O altă cale prin care producătorii ar putea fi stimulaţi să-şi declare producţia ar fi taxarea veniturilor fermierilor de diferite dimensiuni. Guvernul ar putea avea o politică de susţinere a asociaţiilor de producători cu caracter economic, iar cei care îşi valorifică producţia prin astfel de asociaţii să beneficieze de anumite facilităţi”, a spus dl Cioloş.

Ana MUSTĂŢEA