REVISTA AGRIMEDIA
  • ACASA
  • ARTICOLE
  • ARHIVA REVISTA
  • SHOP
    • ABONAMENTE
    • REVISTE
    • PUBLICITATE
  • CONTACT
    • REDACTIA
    • CORPORATE

articole

«ProAgro 2011» in Comisia de agricultura a Parlamentului European

15/11/2011

1 Comment

 
Picture
_Preşedintele „ProAgro 2011”, Daniel Botănoiu, a participat în perioada 7-9 noiembrie la dezbaterile din plenul Parlamentului European pentru a promova interesele producătorilor români în privinţa Politicii Agricole Comune.

_Reprezentaţii Partidului Popular European au fost sensibilizaţi de problemele atinse de preşedintele „ProAgro 2011”. Baptiste THOLLON vrea să promoveze tematica abordată de Daniel Botănoiu şi a apreciat în special promovarea intereselor tinerilor fermieri. Creşterea procentului de 2% din plafonul naţional alocat şi a suprafeţei eligibile, care acum este de maximum 25 ha, este una dintre măsurile solicitate de Daniel Botănoiu pentru agricultorii români. „Două treimi din fermieri au vârste peste 55 de ani. Pentru a susţine crearea de locuri de muncă şi pentru a încuraja generaţiile tinere să se implice în sectorul agricol, Comisia propune crearea unui nou ajutor pentru instalare de care să poată beneficia (în timpul primilor 5 ani ai proiectului lor) fermierii care nu au împlinit 40 de ani”, a explicat Daniel Botănoiu.

Daniel Botănoiu, la Parlamentul European despre:
POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ
Dinamizarea ocupării forţei de muncă. De plata de bază pentru susţinerea veniturilor vor beneficia numai fermierii activi. Această subvenţie va scădea progresiv începând de la 150.000 de euro şi va fi plafonată la 300.000 de euro pe an pentru un fermier; în acelaşi timp, se va lua în considerare numărul de locuri de muncă create de exploataţii. De asemenea, plăţile directe vor fi distribuite mai echitabil între fermieri, între regiuni şi între statele membre.
Plafonarea plăţilor directe pentru marii beneficiari: apare riscul ca plafonarea să afecteze fermele performante, care contribuie major la asigurarea securităţii alimentare şi se conformează standardelor ridicate. De asemenea, din totalitatea plăţilor directe care fac obiectul plafonării ar trebui excluse plăţile voluntare pentru „areas with natural constrains” şi în cazul României şi Bulgariei, pentru anul 2014 şi 2015, adica CNDP.
Plafonarea plăţilor - va afecta peste 800 dintre cele mai performante exploataţii româneşti (cele cu o suprafaţă de cel puţin 1.340 de hectare). Îmbucurător ar fi ca sumele plafonate să rămână la dispoziţia statului membru şi să fie redistribuite către micii fermieri sau tinerii agricultori.

PLĂŢILE DIRECTE ŞI ÎNVERZIREA
Pentru a consolida durabilitatea sectorului agricol din punct de vedere ecologic şi pentru a valorifica eforturile fermierilor, Comisia propune ca 30% din plăţile directe să fie acordate pentru adoptarea de practici care permit utilizarea optimă a resurselor naturale, cum ar fi: diversificarea culturilor, menţinerea păşunilor permanente, protejarea rezervoarelor ecologice şi a peisajelor. 7% din suprafaţa totală a exploataţiei va trebui lăsată necultivată pentru a proteja mediul şi pentru a încuraja regenerarea zonei. Considerăm că este o măsură care nu corespunde cu provocările legate de criza alimentară şi energetică. Cererea mondială de alimente va creşte cu 70% până în anul 2050, iar producţia este ameninţată de episoadele de secetă, de inundaţii şi de furtuni. Aceste propuneri sunt contrare Strategiei UE 2020, în ceea ce priveşte creşterea economică şi asigurarea locurilor de muncă. În cazul României, creşterea modestă a plăţilor directe, de doar 10%, până la circa 200 euro/ha (2018), va face ca producătorii români să se situeze, în continuare, printre cei mai slab susţinuţi agricultori europeni. Se va implementa o birocraţie exagerată, care va conduce la cel mai prost raport costuri/beneficii la efectuarea plăţilor, dar şi la creşterea preţurilor şi reducerea competitivităţii produselor europene în raport cu cele din ţările terţe. Este nevoie de mai multă flexibilitate, trebuie simplificate mult procedurile pentru a evita introducerea unei birocraţii împovărătoare.

SPRIJINIREA MICILOR FERMIERI
Considerăm că ar trebui analizată posibilitatea stabilirii unei limite superioare mai ridicate, respectiv 5.000 de euro, în loc de 1.000 de euro cât este propus, pentru agricultorii care nu îşi vor transfera/vinde ferma şi care vor participa la reţeaua „European Innovative Partnership”. Propunerea Comisiei are în vedere o dimensiune a fermelor prea mici cu suprafeţe între 2,5 şi 5 hectare, ceea ce va face ca efectul aplicării să fie limitat. Trebuie încurajat transferul de terenuri de la micii agricultori, care îşi încetează activitatea agricolă, către alte exploataţii care doresc să îşi restructureze fermele.

SUSŢINEREA PIEŢELOR SENSIBILE
Lapte: România salută introducerea în sectorul laptelui a unor prevederi noi care se referă la relaţiile contractuale, negocierea colectivă a contractelor, precum şi înfiinţarea organizaţiilor de producători şi a organizaţiilor interprofesionale. Păstrarea măsurilor de piaţă ca o măsură de siguranţă, precum şi menţinerea Programului „Lapte în şcoli” şi creşterea bugetului alocat acestuia sunt măsuri apreciate. Zahăr: considerăm binevenită o analiză atentă a ceea ce se va întâmpla pe piaţa UE în momentul renunţării la cotă (2015). Suntem pentru o prelungire a termenului, până în 2020. În acelaşi timp cu prelungirea termenului, susţinem şi o creştere graduală a cotelor (5% anual), lucru care ar preveni unele efecte negative ce s-ar putea instala o dată cu renunţarea la sistemul de cote.
Miere: propunem adăugarea în Programul Naţional Apicol a unei noi măsuri privind către copii şi bătrâni sau introducerea unei noi scheme „Mierea în şcoli”.
Legume: propunem adăugarea unei noi măsuri privind încurajarea consumului de legume de către copii prin introducerea unei noi scheme „Morcovul în şcoli”.

DEZVOLTARE RURALĂ
Măsuri apreciate:
Sprijinirea înfiinţării grupurilor de producători ca măsură permanentă pentru toate statele membre (şi nu tranzitorie, ca până în prezent) într-o manieră integrată, cu accent pe inovaţie, marketing şi management, care permite României continuarea şi consolidarea sprijinirii asocierii. Continuarea sprijinului pentru serviciile de bază, renovarea satelor şi infrastructura la scară mică se extinde şi pentru elaborarea şi actualizarea planurilor de dezvoltare a localităţilor. Posibilitatea elaborării unor subprograme, România fiind interesată în acest sens de modernizarea plantaţiilor pomicole, zonele montane, lanţuri scurte de producţie etc.

Măsuri în discuţie:
Limitarea beneficiarilor la microîntreprinderi, întreprinderi mici şi mijloci, prin excluderea întreprinderilor intermediare cu mai puţin de 750 de angajaţi sau a căror cifră de afaceri este mai mică de 200 de milioane de euro, reprezintă o propunere prea dură şi nu asigură o continuitate a susţinerii pentru acest tip de beneficiari. Concentrarea susţinerilor din perspectiva cooperării organizate în forme asociative şi a parteneriatului reprezintă un potenţial dezavantaj, în contextul în care în România persistă încă reticenţa agricultorilor faţa de structurile asociative, aspect confirmat şi în perioada de implementare 2007-2013. Calea de a obţine finanţare este prea complicată şi nu asigură un grad mai mare de transparenţă. Posibilităţile de finanţare a infrastructurii rurale sunt sub nevoile mediului rural din România. Renunţarea la finanţarea investiţiilor pentru grupurile de producători din domeniul legumefructe va compromite dezideratul Comisiei de a promova şi consolida formele asociative pentru comercializare, iar pe de altă parte, măsura însăşi, în forma propusă în cadrul regulamentului FEADR, va deveni neatractivă.

Despre Confederaţia Naţională „ProAgro 2011”
Confederaţia Naţională „ProAgro 2011” a fost constituită la 27 octombrie 2011, din iniţiativa a peste 16 organizaţii reprezentative la nivel naţional ale producătorilor agricoli. Cele opt organizaţii care apar în statut ca fondatoare sunt LAPAR, Uniunea Naţională a Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), Patronatul Român al Cărnii de Porc (PRCP), Liga Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii din România (LUAIR), Asociaţia Naţională a Tinerilor Producători Agricoli din România (ANTPAR), Asociaţia Fermierilor Români (AFR), Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV) şi Planta Romanica.
1 Comment
amalia
18/11/2011 12:29:10

Dragilor,ce frumos scrie!Dar din pacate faptele lipsesc sunt vorbe-n vant!

Reply

Your comment will be posted after it is approved.


Leave a Reply.


    NEWSLETTER

Mă abonez

SERVICII

SHOP AGRIMEDIA
Blog Revista AGRIMEDIA
Newsletter AGRIMEDIA
Știri AgriKultura.ro

PARTENERI

Emisiunea tv EUROFERMA
AgriculturaRomaneasca.ro

CONTACT

Formular de contact
Redacția
Corporate
Revista AGRIMEDIA - Agricultură. Fermă. Fermieri. Apare lunar din 2007. Informează-te la nivel european !
Copyright ©  AGRI MEDIA INVEST s.r.l. Toate drepturile rezervate. AGRIMEDIA ® este o marcă înregistrată.
Revista AGRIMEDIA

Termeni Și Condiții
Politica de Confidențialitate
Politica de Cookie
  • ACASA
  • ARTICOLE
  • ARHIVA REVISTA
  • SHOP
    • ABONAMENTE
    • REVISTE
    • PUBLICITATE
  • CONTACT
    • REDACTIA
    • CORPORATE