Probleme ale agricultorilor şi solicitările acestora pentru rezolvare

Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare, care uneşte patru organizaţii ale fermierilor - APPR, UNCSV, Pro Agro şi LAPAR, a susţinut pe data de 2 septembrie a.c. la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ o conferinţă de presă pentru a aduce la cunoştinţa opiniei publice problemele cu care se confruntă sectorul agricol.

Seceta şi efectele acesteia asupra culturilor agricole şi a fermelor au fost principalele teme aduse în discuţie de toţi reprezentanţii asociaţiilor membre ale Alianţei. Nicolae Sitaru, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România (APPR), a descris situaţia dificilă în care se află agricultorii din zonele afectate de secetă şi a susţinut că despăgubirile trebuiau acordate mai din timp pentru că este un an agricol dificil şi fermierii au mare nevoie de sprijin.

„Din păcate pentru noi, tot ce am băgat în pământ: seminţe, inputuri, muncă etc. nu s-au întors înapoi în producţii.“ Apoi a declarat că încă din luna aprilie a.c. Alianţa a făcut nenumărate adrese la Ministerul Agriculturii şi a participat la întâlniri cu reprezentanţii instituţiei pentru a solicita sprijin pentru fermierii care înregistrează pierderi din cauza secetei. Faptul că cele patru organizaţii s-au unit sub aceeaşi umbrelă le-a permis să participe de fiecare dată la discuţiile cu autorităţile, să fie consultate şi astfel să aducă în atenţia oficialilor problemele diverse cu care se confruntă fermierii.

„Fără sprijin, majoritatea fermierilor din zona afectată de secetă nu vor trece peste această situaţie sau vom vedea suprafeţe nelucrate sau cu tehnologie minimă şi atunci nici aşteptările în privinţa producţiei viitoare nu vor putea fi mari. Acesta este şi motivul pentru care cerem Guvernului să ne fie aproape, pentru că din afacerile pe care le avem întotdeauna statul a fost cel care a câştigat cel mai mult şi este firesc ca atunci când ne vede că nu mai putem merge înainte să încerce să ne treacă peste impas. Am încercat să obţinem o amânare a ratelor sau o reeşalonare a acestora - sigur că unii dintre fermieri şi-au rezolvat aceste probleme însă, din păcate, până acum nu avem o soluţie generală.“ Pentru că schimbările climatice sunt o realitate şi efectele sunt resimţite în fiecare an de fermieri, intervenţia autorităţilor pentru limitarea pagubelor nu ar trebui să se oprească la acordarea de despăgubiri.

„Anul acesta, în Bărăgan a fost «un foc» foarte mare. Să nu uităm că seceta poate fi şi la anul sau în anii care vin şi de aceea trebuie găsite soluţii şi sunt anumite măsuri care pot fi aplicate şi care nu necesită bani sau foarte mulţi bani. Se pot găsi soluţii dacă există voinţă.“ Sitaru a afirmat ca înfiinţarea perdelelor de protecţie este o măsură necesară şi că fermierii ar trebui încurajaţi să le planteze, însă pentru aceasta au nevoie ca instituţiile să faciliteze aceste investiţii.

„Se discută de 20 de ani şi nu s-a găsit o soluţie. Propunerea mea este ca aceste perdele să aibă un regim asemănător cu cel al culturilor agricole şi să nu fie nevoie de acordul proprietarilor de teren pentru a le înfiinţa. Totodată, în ceea ce priveşte subvenţia, un hectar de pădure să echivaleze, de exemplu, cu 3 hectare de teren înverzit pentru ca fermierul să-şi poată susţine investiţia.“ Seceta a adus în atenţie şi necesitatea extinderii infrastructurii de irigaţii la nivelul ţării, însă pentru mulţi fermieri apa pusă la dispoziţie de ANIF nu le este disponibilă, aceasta şi din cauza unor piedici de ordin legislativ.

„Ni s-a reproşat că am irigat doar 200 mii ha din cele 800 mii ha amenajate în acest sens, însă răspunsul îl găsim în lege. Dacă vreau să fac o infrastructură secundară de irigaţii, trebuie să intru pe terenurile altora şi, aşa cum este legea acum, riscul pe care mi-l asum este mare pentru că într-o zi un proprietar poate să nu mai fie de acord ca ţeava de apă să treacă pe terenul lui. O altă problemă ţine de contractele de arendă. Fermierii care vor să demareze investiţii pe terenul altcuiva trebuie să cântărească foarte bine deoarece costurile cu infrastructura secundară şi instalaţiile de irigat pot fi de 2.000-3.000 euro/ha. Trebuie să ne întâlnim cu toţii şi să discutăm despre ce ne împiedică să demarăm astfel de investiţii. De asemenea, trebuie să lămurim o dată pentru totdeauna şi posibilitatea irigării din puţuri forate. Unele ferme au puţuri, iar altele vor să facă, dar nu primesc autorizaţie. Toate aceste aspecte trebuie lămurite“, a susţinut preşedintele APPR.

În cadrul conferinţei de presă, Ionel Arion, preşedintele Federaţiei Pro Agro, a vorbit despre demersurile Alianţei pentru a rezolva problemele cu care se confruntă fermierii şi despre colaborarea cu decidentul public, care în opinia sa continuă să prezinte o anumită „rezistenţă“ în a le rezolva. Totodată, acesta a abordat şi subiectul privitor la solicitarea Alianţei de a deveni membră a Confederaţiei Europeană Copa-COGECA: „O ţintă pentru noi încă de la constituire a fost participarea fermierilor şi grupurilor de fermieri la tot ceea ce înseamnă decizie publică europeană. Ne dorim cu ardoare să ajungem acolo după mulţi ani în care fermierii români nu au fost reprezentaţi“. Mircea Băluţă, preşedinte al UNCSV, a vorbit despre necesitatea legiferării amânării sau reeşalonării ratelor la creditele fermierilor: „În toţi anii precedenţi fermierii au fost cei mai buni platnici în relaţia cu băncile şi finanţatorii. Cu regret spun că la întâlnirile pe care le-am avut BNR a lipsit sistematic, iar la ultima întâlnire am avut surpriza neplăcută să constatăm că BNR nu găseşte o soluţie de eşalonare a acestor credite. Motivaţii de genul «există la nivel european derogări doar pentru partea de COVID» sunt justificate doar pe jumătate. Agricultura şi fermierii din România nu sunt afectaţi atât de mult de COVID, ci mai ales de secetă. Şi am solicitat din cauza secetei să fie obţinută această derogare la nivel intern. Dacă Europa nu se confruntă cu seceta, nu înseamnă că România nu trebuie să ia măsuri pentru a-şi ajuta fermierii care, an de an, au produs şi au adăugat valoare acestei ţări“. Preşedintele UNCSV a mai adus la cunoştinţă faptul că s-a ajuns la un acord cu ANAF astfel încât fermierii afectaţi de secetă să nu fie puşi în postura de a plăti impozit pe pierdere.

La întâlnire a participat şi Emil Dumitru, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, care a anunţat că în Monitorul Oficial s-a publicat OUG 148/2020, care reglementează acordarea ajutorului de stat producătorilor agricoli care au înfiinţat în toamna anului 2019 culturi care au fost afectate de seceta pedologică. Oficialul a mai dorit să facă precizarea că instituţia caută soluţii pentru acordarea de despăgubiri fermierilor care au înregistrat pierderi din cauza secetei şi în cazul culturilor de primăvară.

Ana IONIŢĂ