|
|
Alianța pentru Agricultură și Cooperare, care unește patru organizații ale fermierilor – APPR, UNCSV, Pro Agro și LAPAR, a susținut pe data de 2 septembrie a.c. la Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești“ o conferință de presă pentru a aduce la cunoștința opiniei publice problemele cu care se confruntă sectorul agricol. |
Seceta și efectele acesteia asupra culturilor agricole și a fermelor au fost principalele teme aduse în discuție de toți reprezentanții asociațiilor membre ale Alianței. Nicolae Sitaru, președintele Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR), a descris situația dificilă în care se află agricultorii din zonele afectate de secetă și a susținut că despăgubirile trebuiau acordate mai din timp pentru că este un an agricol dificil și fermierii au mare nevoie de sprijin.
„Din păcate pentru noi, tot ce am băgat în pământ: semințe, inputuri, muncă etc. nu s-au întors înapoi în producții.“ Apoi a declarat că încă din luna aprilie a.c. Alianța a făcut nenumărate adrese la Ministerul Agriculturii și a participat la întâlniri cu reprezentanții instituției pentru a solicita sprijin pentru fermierii care înregistrează pierderi din cauza secetei. Faptul că cele patru organizații s-au unit sub aceeași umbrelă le-a permis să participe de fiecare dată la discuțiile cu autoritățile, să fie consultate și astfel să aducă în atenția oficialilor problemele diverse cu care se confruntă fermierii.
„Fără sprijin, majoritatea fermierilor din zona afectată de secetă nu vor trece peste această situație sau vom vedea suprafețe nelucrate sau cu tehnologie minimă și atunci nici așteptările în privința producției viitoare nu vor putea fi mari. Acesta este și motivul pentru care cerem Guvernului să ne fie aproape, pentru că din afacerile pe care le avem întotdeauna statul a fost cel care a câștigat cel mai mult și este firesc ca atunci când ne vede că nu mai putem merge înainte să încerce să ne treacă peste impas. Am încercat să obținem o amânare a ratelor sau o reeșalonare a acestora – sigur că unii dintre fermieri și-au rezolvat aceste probleme însă, din păcate, până acum nu avem o soluție generală.“ Pentru că schimbările climatice sunt o realitate și efectele sunt resimțite în fiecare an de fermieri, intervenția autorităților pentru limitarea pagubelor nu ar trebui să se oprească la acordarea de despăgubiri.
„Anul acesta, în Bărăgan a fost «un foc» foarte mare. Să nu uităm că seceta poate fi și la anul sau în anii care vin și de aceea trebuie găsite soluții și sunt anumite măsuri care pot fi aplicate și care nu necesită bani sau foarte mulți bani. Se pot găsi soluții dacă există voință.“ Sitaru a afirmat ca înființarea perdelelor de protecție este o măsură necesară și că fermierii ar trebui încurajați să le planteze, însă pentru aceasta au nevoie ca instituțiile să faciliteze aceste investiții.
„Se discută de 20 de ani și nu s-a găsit o soluție. Propunerea mea este ca aceste perdele să aibă un regim asemănător cu cel al culturilor agricole și să nu fie nevoie de acordul proprietarilor de teren pentru a le înființa. Totodată, în ceea ce privește subvenția, un hectar de pădure să echivaleze, de exemplu, cu 3 hectare de teren înverzit pentru ca fermierul să-și poată susține investiția.“ Seceta a adus în atenție și necesitatea extinderii infrastructurii de irigații la nivelul țării, însă pentru mulți fermieri apa pusă la dispoziție de ANIF nu le este disponibilă, aceasta și din cauza unor piedici de ordin legislativ.
„Ni s-a reproșat că am irigat doar 200 mii ha din cele 800 mii ha amenajate în acest sens, însă răspunsul îl găsim în lege. Dacă vreau să fac o infrastructură secundară de irigații, trebuie să intru pe terenurile altora și, așa cum este legea acum, riscul pe care mi-l asum este mare pentru că într-o zi un proprietar poate să nu mai fie de acord ca țeava de apă să treacă pe terenul lui. O altă problemă ține de contractele de arendă. Fermierii care vor să demareze investiții pe terenul altcuiva trebuie să cântărească foarte bine deoarece costurile cu infrastructura secundară și instalațiile de irigat pot fi de 2.000-3.000 euro/ha. Trebuie să ne întâlnim cu toții și să discutăm despre ce ne împiedică să demarăm astfel de investiții. De asemenea, trebuie să lămurim o dată pentru totdeauna și posibilitatea irigării din puțuri forate. Unele ferme au puțuri, iar altele vor să facă, dar nu primesc autorizație. Toate aceste aspecte trebuie lămurite“, a susținut președintele APPR.
În cadrul conferinței de presă, Ionel Arion, președintele Federației Pro Agro, a vorbit despre demersurile Alianței pentru a rezolva problemele cu care se confruntă fermierii și despre colaborarea cu decidentul public, care în opinia sa continuă să prezinte o anumită „rezistență“ în a le rezolva. Totodată, acesta a abordat și subiectul privitor la solicitarea Alianței de a deveni membră a Confederației Europeană Copa-COGECA: „O țintă pentru noi încă de la constituire a fost participarea fermierilor și grupurilor de fermieri la tot ceea ce înseamnă decizie publică europeană. Ne dorim cu ardoare să ajungem acolo după mulți ani în care fermierii români nu au fost reprezentați“. Mircea Băluță, președinte al UNCSV, a vorbit despre necesitatea legiferării amânării sau reeșalonării ratelor la creditele fermierilor: „În toți anii precedenți fermierii au fost cei mai buni platnici în relația cu băncile și finanțatorii. Cu regret spun că la întâlnirile pe care le-am avut BNR a lipsit sistematic, iar la ultima întâlnire am avut surpriza neplăcută să constatăm că BNR nu găsește o soluție de eșalonare a acestor credite. Motivații de genul «există la nivel european derogări doar pentru partea de COVID» sunt justificate doar pe jumătate. Agricultura și fermierii din România nu sunt afectați atât de mult de COVID, ci mai ales de secetă. Și am solicitat din cauza secetei să fie obținută această derogare la nivel intern. Dacă Europa nu se confruntă cu seceta, nu înseamnă că România nu trebuie să ia măsuri pentru a-și ajuta fermierii care, an de an, au produs și au adăugat valoare acestei țări“. Președintele UNCSV a mai adus la cunoștință faptul că s-a ajuns la un acord cu ANAF astfel încât fermierii afectați de secetă să nu fie puși în postura de a plăti impozit pe pierdere.
La întâlnire a participat și Emil Dumitru, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, care a anunțat că în Monitorul Oficial s-a publicat OUG 148/2020, care reglementează acordarea ajutorului de stat producătorilor agricoli care au înființat în toamna anului 2019 culturi care au fost afectate de seceta pedologică. Oficialul a mai dorit să facă precizarea că instituția caută soluții pentru acordarea de despăgubiri fermierilor care au înregistrat pierderi din cauza secetei și în cazul culturilor de primăvară.
Ana IONIȚĂ
