La data de 20 martie a.c., membrii LAPAR s-au întâlnit pentru a sărbători 10 ani de la înființarea ligii. Pentru că fermierii au venit în număr mare, evenimentul a avut loc în una dintre sălile Palatului Parlamentului. Cu toate că la conferința națională a LAPAR au fost invitați președintele țării, dl Traian Băsescu, și ministrul Agriculturii, dl Stelian Fuia, aceștia nu au fost prezenți la eveniment.
Președintele LAPAR, dl Laurențiu Baciu, a afirmat că scopul acestei conferințe este acela de a realiza o „dezbatere pe marginea unui nou început și nu o raportare a unei stări de fapt”. Tema aleasă de agricultori pentru a fi discutată pe larg în cadrul conferinței naționale a fost: „Agricultura, soluția pentru redresarea economică a României”. „Nu cred că mai este necesar să spun că acest domeniu de activitate, în condițiile în care ar funcționa la capacitatea și potențialul de care dispune, ar putea pune în mișcare industria țării din amonte și aval, pe orizontală și pe verticală. Să nu mai vorbim de securitatea alimentară, care ar putea fi pe deplin asigurată”, a spus dl Baciu. Reprezentantul fermierilor a cerut, în special, mediului politic, care are rol decizional, să se trezească „în al doisprezecelea ceas, pentru a înțelege cât de important este domeniul agriculturii”. Acesta a declarat că agricultorii nu cerșesc avantaje, ci vin cu soluții care să conducă la stabilitate economică și performanță. În cadrul conferinței naționale, dl Baciu a enumerat principalele probleme cu care confruntă fermierii. În fruntea listei se află neacordarea PNDC în cuantumul stabilit și aprobat de UE, în valoare de 73,35 euro/ha pentru anul 2011. „Această problemă afectează grav activitatea de producție a fermierilor români”, a susținut președintele LAPAR. Seceta din toamna anului trecut a cauzat calamitarea unor suprafețe de culturi cu efecte economice negative, ce pot conduce la imposibilitatea continuării procesului de producție. Din această cauză, fermierii cer măsuri de susținere financiară în cazul calamităților naturale provocate de seceta atmosferică. Baciu a criticat abordarea cu superficialitate a autorităților față de sistemele de irigații, cu toate că se cunoaște faptul că lipsa apei este principalul factor limitativ al producției agricole.
„Nu există nici o măsură de susținere a inițiativelor fermierilor de a repune în funcțiune sistemele de irigații. Ministerul Mediului ar putea asigura apa ca factor de mediu cel puțin în canalele magistrale. Nu a existat nici un răspuns concret la propunerea fermierilor de a se găsi o soluție de reducere a tarifelor pentru apa de irigat. Sistemele de irigații ar trebui considerate ca fiind obiective strategice, obiective de interes național și tratate ca atare”, a declarat președintele LAPAR. Acesta a mai adus în discuție neimplicarea Ministerului Mediului în realizarea perdelelor forestiere de protecție, rabursarea cu mare întârziere, absolut nejustificată, a TVA și subvențiile la motorina folosită în agricultură. „Menținerea ajutorului de stat pentru motorina consumată în procesul de producție agricolă la nivelul anului trecut, în condițiile în care prețul acesteia a crescut cu peste 15%”. În privința relațiilor agricultorilor cu băncile și cu alte instituții finanțatoare, președintele LAPAR a afirmat că a sesizat o îmbunătățire a atitudinii băncilor față de fermieri. „Este un semn bun, dar nu putem trece cu vederea ceea ce s-a întâmplat în timp.” Reprezentantul fermierilor a apreciat eforturile FGCR, pentru că vine în sprijinul acestora. „În absența acestei instituții, probabil 80-90% din investițiile majore din agricultură, și nu numai în acest sector, n-ar fi fost posibil de realizat, mai ales în condițiile în care băncile solicitau uneori peste 130% garanții, inclusiv pentru dobânzile aferente creditelor”.
„Călcăm pe pământ străin în propria țară”
Cu privire la vânzarea terenurilor agricole către străini, președintele LAPAR a afirmat că pământul este principalul mijloc de producție, este un bun național ce nu trebuie înstrăinat. În opinia sa, legislația trebuie revizuită pentru ca pământul să rămână în proprietatea exclusivă a românilor. „Dacă s-au făcut greșeli în timpul negocierilor privind aderarea, cu referire la aspectul menționat, acestea trebuie reparate urgent. Altfel, vom ajunge să călcăm pe pământ străin în propria țară. Se impune așadar inițierea unui set de acte normative care să stopeze vânzarea terenurilor agricole către străini și să protejeze fermierii români, în așa fel încât capitalul românesc să fie sprijinit cu prioritate. Agricultorii români nu pot beneficia de acces liber la capital care să le permită consolidarea proprietății funciare. Concurența pe o piață funciară deschisă în România îl dezavantajează în mod cert.”
Ana MUSTĂȚEA
