Problemele agriculturii, puse pe tapet la Conferinta Nationala a LAPAR

La data de 20 martie a.c., membrii LAPAR s-au întâlnit pentru a sărbători 10 ani de la înfiinţarea ligii. Pentru că fermierii au venit în număr mare, evenimentul a avut loc în una dintre sălile Palatului Parlamentului. Cu toate că la conferinţa naţională a LAPAR au fost invitaţi preşedintele ţării, dl Traian Băsescu, şi ministrul Agriculturii, dl Stelian Fuia, aceştia nu au fost prezenţi la eveniment.

Preşedintele LAPAR, dl Laurenţiu Baciu, a afirmat că scopul acestei conferinţe este acela de a realiza o „dezbatere pe marginea unui nou început şi nu o raportare a unei stări de fapt”. Tema aleasă de agricultori pentru a fi discutată pe larg în cadrul conferinţei naţionale a fost: „Agricultura, soluţia pentru redresarea economică a României”. „Nu cred că mai este necesar să spun că acest domeniu de activitate, în condiţiile în care ar funcţiona la capacitatea şi potenţialul de care dispune, ar putea pune în mişcare industria ţării din amonte şi aval, pe orizontală şi pe verticală. Să nu mai vorbim de securitatea alimentară, care ar putea fi pe deplin asigurată”, a spus dl Baciu. Reprezentantul fermierilor a cerut, în special, mediului politic, care are rol decizional, să se trezească „în al doisprezecelea ceas, pentru a înţelege cât de important este domeniul agriculturii”. Acesta a declarat că agricultorii nu cerşesc avantaje, ci vin cu soluţii care să conducă la stabilitate economică şi performanţă. În cadrul conferinţei naţionale, dl Baciu a enumerat principalele probleme cu care confruntă fermierii. În fruntea listei se află neacordarea PNDC în cuantumul stabilit şi aprobat de UE, în valoare de 73,35 euro/ha pentru anul 2011. „Această problemă afectează grav activitatea de producţie a fermierilor români”, a susţinut preşedintele LAPAR. Seceta din toamna anului trecut a cauzat calamitarea unor suprafeţe de culturi cu efecte economice negative, ce pot conduce la imposibilitatea continuării procesului de producţie. Din această cauză, fermierii cer măsuri de susţinere financiară în cazul calamităţilor naturale provocate de seceta atmosferică. Baciu a criticat abordarea cu superficialitate a autorităţilor faţă de sistemele de irigaţii, cu toate că se cunoaşte faptul că lipsa apei este principalul factor limitativ al producţiei agricole.

„Nu există nici o măsură de susţinere a iniţiativelor fermierilor de a repune în funcţiune sistemele de irigaţii. Ministerul Mediului ar putea asigura apa ca factor de mediu cel puţin în canalele magistrale. Nu a existat nici un răspuns concret la propunerea fermierilor de a se găsi o soluţie de reducere a tarifelor pentru apa de irigat. Sistemele de irigaţii ar trebui considerate ca fiind obiective strategice, obiective de interes naţional şi tratate ca atare”, a declarat preşedintele LAPAR. Acesta a mai adus în discuţie neimplicarea Ministerului Mediului în realizarea perdelelor forestiere de protecţie, rabursarea cu mare întârziere, absolut nejustificată, a TVA şi subvenţiile la motorina folosită în agricultură. „Menţinerea ajutorului de stat pentru motorina consumată în procesul de producţie agricolă la nivelul anului trecut, în condiţiile în care preţul acesteia a crescut cu peste 15%”. În privinţa relaţiilor agricultorilor cu băncile şi cu alte instituţii finanţatoare, preşedintele LAPAR a afirmat că a sesizat o îmbunătăţire a atitudinii băncilor faţă de fermieri. „Este un semn bun, dar nu putem trece cu vederea ceea ce s-a întâmplat în timp.” Reprezentantul fermierilor a apreciat eforturile FGCR, pentru că vine în sprijinul acestora. „În absenţa acestei instituţii, probabil 80-90% din investiţiile majore din agricultură, şi nu numai în acest sector, n-ar fi fost posibil de realizat, mai ales în condiţiile în care băncile solicitau uneori peste 130% garanţii, inclusiv pentru dobânzile aferente creditelor”.

„Călcăm pe pământ străin în propria ţară”
Cu privire la vânzarea terenurilor agricole către străini, preşedintele LAPAR a afirmat că pământul este principalul mijloc de producţie, este un bun naţional ce nu trebuie înstrăinat. În opinia sa, legislaţia trebuie revizuită pentru ca pământul să rămână în proprietatea exclusivă a românilor. „Dacă s-au făcut greşeli în timpul negocierilor privind aderarea, cu referire la aspectul menţionat, acestea trebuie reparate urgent. Altfel, vom ajunge să călcăm pe pământ străin în propria ţară. Se impune aşadar iniţierea unui set de acte normative care să stopeze vânzarea terenurilor agricole către străini şi să protejeze fermierii români, în aşa fel încât capitalul românesc să fie sprijinit cu prioritate. Agricultorii români nu pot beneficia de acces liber la capital care să le permită consolidarea proprietăţii funciare. Concurenţa pe o piaţă funciară deschisă în România îl dezavantajează în mod cert.”

Ana MUSTĂŢEA