La data de 7 octombrie a.c., BusinessMark a organizat la București cea de-a patra ediție a conferinței „Romanian Agribusiness Conference“, în cadrul căreia au fost invitați oficiali din partea APIA, FGCR și ai Parlamentului European, reprezentanți din domeniul bancar, din industria laptelui și sectorul agroalimentar. La eveniment au fost prezenți și reprezentanți ai fermierilor agricoli.
Potențialul agricol românesc, sperietoare pentru Europa
În deschiderea conferinței a luat cuvântul dl Laurențiu Rebega, europarlamentar în cadrul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, care a vorbit despre inegalitatea dintre fermierii europeni în ceea ce privește nivelul sprijinului financiar alocat pe suprafață și despre eventuala eliminare a subvențiilor din agricultură în viitorul exercițiu financiar, ce va demara în 2020. „Politicile pe care UE, în special Comisia Europeană, a încercat să le impună celor 28 de țări au dus la disfuncționalități, pentru că sumele alocate pentru diferite proiecte sunt diferențiate. Insist asupra acestui lucru pentru că în momentul de față există o politizare și în Comisia pentru Agricultură din Parlamentul European pentru că există diferite interese naționale. Noi avem obligația să apărăm, în primul rând, interesele agricultorilor români. Toată lumea spune că fermierii noștri nu sunt capabili să facă față rigorilor și cerințelor pe care CE, prin comisiile pentru agricultură, le impune. Noi am dovedit că putem face acest lucru. Sunt convins în continuare că există o frică la nivelul UE în ceea ce privește potențialul agricol al României și capacitatea fermierilor de a se adapta la condițiile impuse. Este o dezbatere actuală pentru că întotdeauna ni se aduc în discuție producțiile istorice din momenul aderării la Uniunea Europeană. Ar trebui să se schimbe această percepție. În perspectiva viitoarei politici agricole comune se vorbește despre dispariția subvențiilor per suprafață, iar banii să fie alocați pentru alte proiecte. Acest lucru vine din nevoia de a elimina această concurență neloială, această diferențiere a plății subvențiilor per suprafață“, a spus dl Rebega.
Plăți efectuate de APIA
Informații cu privire la plățile în agricultură au fost furnizate de directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, dl Adrian Pintea. „În ceea ce privește bugetul, se adaugă 5 miliarde euro sub formă de subvenții de la bugetul de stat atât pentru sectorul vegetal, cât și pentru cel zootehnic. Referitor la campania 2015, aceasta a fost atipică, dar și cu multe dificultăți. În ceea ce privește FEADR, fondul alocat este de 59 miliarde euro, din care s-au efectuat plăți în valoare de 91,57%. Exercițiul financiar se încheie la 17 octombrie, zi până în care sperăm să facem plăți care să depășească 95%“, a declarat acesta. Oficialul APIA consideră că problememele din sector derivă și din lipsa cadastrului agricol. „2015 este un an cu mari probleme, începute cu lipsa registrului agricol. Dacă ar exista cadastru electronic și toate bazele de date interconectate, ar fi mult mai ușor. APIA absoarbe 95% și 100% din fondurile alocate pe baza legislației. APIA gestionează, pe 2015, 89 de scheme, ceea ce presupune o muncă extraordinar de grea.“ De asemenea, directorul general al APIA a anunțat că intenția instituției este ca, începând cu 1 decembrie, să fie finalizată toată legislația ce urmează pentru 2017 și că în scurt timp va fi făcut public un raport privind activitatea agenției din perioada 2014-2016. „O să puteți vedea acolo de câte ori s-a lucrat, intervenit, pe o cerere, care a fost încărcătura per funcționar, va fi o evoluție a plăților și a schemelor pe ultimii trei ani“, a afirmat dl Pintea. Privitor la avansul subvențiilor acordate pe cele cinci scheme de plată, directorul general a declarat că se vor acorda începând cu 15 octombrie. „Avansul din acest an va fi dublu, aproape triplu, față de cel din 2015, deoarece în cadrul campaniei 2016 am decis să plătim agricultorilor avansuri pe cele cinci scheme de bază din sectorul vegetal. Pentru anul de cerere 2016, statele membre pot plăti avansuri de până la 70% în cazul plăților directe și până la 85% pentru sprijinul acordat pentru dezvoltare rurală. Avansul pe plățile directe se poate acorda doar după finalizarea controalelor administrative. Astfel, am luat hotărârea să acordăm un avans de 69% în cazul plăților directe și un avans de 84% în cadrul plăților pentru dezvoltarea rurală“, a declarat dl Pintea. Pentru campania anului 2016, avansul pentru SAPS este de 96,88 euro/ha, la plata redistributivă, nivelul de 1-5 ha va fi de 5 euro/ha, iar la nivelul 5-30 hectare sprijnul este de 48,85 euro/ha. Plata pentru înverzire prevede suma de 57,37 de euro/ha, iar pentru tinerii fermieri sprijinul este de 22,87 euro/ha. Din partea Fondului de Garantare a Creditului Rural – FGCR – IFN SA a fost prezentă dna Dana Zachi, șef Serviciu Control Intern, care a vorbit despre valoarea comisionului pentru garantare. „Toată lumea se plânge de comisioanele pentru garantare. Acestea sunt însă stabilite de Comisia Europeană. Noi am făcut lobby pentru fermieri, în sensul reducerii acestor comisioane, pentru că ele au fost stabilite în 2008, când toată lumea era în plină criză. Acum băncile dau credite mult mai ușor, cu dobânzi de 2%, de aceea comisionul de garantare de 3,8% este foarte mare și nepotrivit.“
Legi care nu țin seama de realitatea din teren
Laurențiu Baciu, președintele LAPAR, a adus în discuție problemele din sistem generate de politicile europene. „Nici o decizie care vine de la Comisia Europeană nu se ia în urma consultării cu organizațiile profesionale. Nu se întâmplă acest lucru nici la nivel național. Nu se consultă și se iau decizii care par din ce în ce mai curioase. Nu ne-a întrebat, consultat nimeni și toți cei care sunt în PE nu au fost niciodată în stare să vină cu dovezi, cu ceea ce înseamnă realitatea din România, pentru a schimba cât de cât situația. De aceea ne-am trezit cu atâtea «surprize» care sunt obligatorii și trebuie executate. O decizie anapoda luată la Bruxelles nu face decât să ne dezavantajeze“, a susținut dl Baciu. Liderul LAPAR acuză APIA că acordă subvenții agricole într-un mod nejustificat: „Sper să nu mai dăm bani pe apa sâmbetei. Ați vorbit despre plafoanele de sprijin. Dar cine le-a stabilit și la ce s-a raportat când au fost stabilite? Anul acesta râmâi uimit de cum se acordă subvențiile. Nu am probleme cu colegii din breaslă, dar să iei subvenție de trei ori cât produci este incredibil. Nici nu mai trebuie să lucreze pământul pentru a avea bani. S-a verificat dacă aduc aceste măsuri vreun efect pozitiv? Oare plus valoarea din agricultură nu se întoarce de la cei cu peste 60 ha în sus? Vorbim de eficiență, productivitate etc. De ce dați banii diferențiat? Nu știu cine a stabilit aceste plafoane, dar trebuie să le aducem la realitate. Diferența dintre un fermier cu până la 60 ha față de cel cu peste această suprafață este de 70 euro. Este corect? Plusul de valoare vine de la cei cu suprafețe mai mari. Care este logica? Aberații mai mari decât în Ordonanța de Urgentă a Guvernului nr. 3/2015 nu am văzut. Sunt colegi din teritoriu care au pierdut în acest an miliarde de lei pentru că aveau o datorie de 10 lei. Dacă ai avut litigii, și nu contează ce sumă, pentru că nu este prevăzut un plafon, te trezești că nu mai primești sprijinul. Litigii care apar nu neapărat din cauza fermierilor. Sunt trei posibilități de măsurare a terenurilor agricole și poți să te trezești că nu coincid. Cunosc un caz în care pentru o datorie de 12 lei nu a primit sprijinul de 4 miliarde lei. Am discutat pe baza acestei ordonanțe de la începutul anului și nu s-a schimbat nimic. Se pare că nu există interes pentru rezolvarea problemelor și ne trezim că pierdem miliarde de lei“, a afirmat dl Baciu. Invitat la conferința BusinessMark, dl Nicușor Șerban, administrator al Agroserv Măriuța, a afirmat că subvențiile mărite pentru fermierii mici conduc la fărâmițarea exploatațiilor existente, care cu greu au reușit să comaseze terenurile pentru a deveni astfel mai eficiente și performante. „Scopul a fost pentru comasare, dar nu duce decât la decomasare. Cel care primește mai mulți bani se duce și ia terenul în arendă de la alți proprietari, pentru că el primește mai mulți bani de la APIA și nu pentru că este mai performant. S-a ajuns la distrugerea muncii celor care au încercat să facă agricultură sustenabilă în toți acești ani“, este de părere acesta.
Lipsă de specialiști
O altă problemă semnalată de dl Șerban este legată de lipsa personalului specializat în sectorul agricol. „Acest lucru ne trage în jos în competiția cu fermerii din alte țări din Europa, pentru că suntem pe aceeași piață. În continuare România va vinde la prețuri mici. Este firesc, având în vedere că România nu are consumatori interni pentru producția vegetală. Cu excepția sectorului de panificație, nu avem consumatori interni“, a declarat fermierul. În completarea acestuia, dl Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), a atras atenția asupra faptului că tineretul nu mai are motivația de a se specializa, iar pe cei care doresc să înceapă o afacere în agricultură i-a sfătuit să apeleze la persoane mai în vârstă, care dispun de experiență. „Pe investitori i-aș sfătui să își ia și un bătrân pe lângă investiții. Tinerii nu au experiență. Degeaba ai bani dacă nu ai o echipă pregătită care să implementeze afacerea, o echipă de vânzări care să știe să vândă sau de marketing, care să știe să facă diferența.“
An dificil pentru industria laptelui
„Preconizam că va fi un an greu, dar nu atât de dificil, ambiguu și haotic. Un investitor mare european cumpără fabrică după fabrică. De ce cumpără? Pentru a fi puternic. Dacă vreți să fiți puternici, uniți-vă și veniți și cu idei! Avem nevoie de investiții. Un model este Polonia. O fabrică de acolo a cumpărat utiliaje pentru a procesa 3 milioane de tone de lapte pe an. România procesează între 880 de mii de tone și 1,2 milioane de tone. Ne putem compara la costuri cu așa mastodonți? Avem deficit de lapte pe piață de 30%, deci cum putem avea produse 100% românești? Trăim de pe o zi pe alta, pentru că așa ne-am obișnuit. Le spun și politicienilor, să facă legislația în funcție de nevoile pieței. Să facă studii de piață dacă vor să facă inițiative legislative care să sprijine capitalul românesc. Până nu reușim să facem infrastructură și să avem politici de piață inteligente nu ne vom dezvolta“, a declarat dl Cojocaru, președintele APRIL.
Ana IONIȚĂ
