Problemele sectorului, discutate la Romanian Agribusiness Conference

La data de 7 octombrie a.c., BusinessMark a organizat la Bucureşti cea de-a patra ediţie a conferinţei „Romanian Agribusiness Conference“, în cadrul căreia au fost invitaţi oficiali din partea APIA, FGCR şi ai Parlamentului European, reprezentanţi din domeniul bancar, din industria laptelui şi sectorul agroalimentar. La eveniment au fost prezenţi şi reprezentanţi ai fermierilor agricoli.

Potenţialul agricol românesc, sperietoare pentru Europa
În deschiderea conferinţei a luat cuvântul dl Laurenţiu Rebega, europarlamentar în cadrul Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală, care a vorbit despre inegalitatea dintre fermierii europeni în ceea ce priveşte nivelul sprijinului financiar alocat pe suprafaţă şi despre eventuala eliminare a subvenţiilor din agricultură în viitorul exerciţiu financiar, ce va demara în 2020. „Politicile pe care UE, în special Comisia Europeană, a încercat să le impună celor 28 de ţări au dus la disfuncţionalităţi, pentru că sumele alocate pentru diferite proiecte sunt diferenţiate. Insist asupra acestui lucru pentru că în momentul de faţă există o politizare şi în Comisia pentru Agricultură din Parlamentul European pentru că există diferite interese naţionale. Noi avem obligaţia să apărăm, în primul rând, interesele agricultorilor români. Toată lumea spune că fermierii noştri nu sunt capabili să facă faţă rigorilor şi cerinţelor pe care CE, prin comisiile pentru agricultură, le impune. Noi am dovedit că putem face acest lucru. Sunt convins în continuare că există o frică la nivelul UE în ceea ce priveşte potenţialul agricol al României şi capacitatea fermierilor de a se adapta la condiţiile impuse. Este o dezbatere actuală pentru că întotdeauna ni se aduc în discuţie producţiile istorice din momenul aderării la Uniunea Europeană. Ar trebui să se schimbe această percepţie. În perspectiva viitoarei politici agricole comune se vorbeşte despre dispariţia subvenţiilor per suprafaţă, iar banii să fie alocaţi pentru alte proiecte. Acest lucru vine din nevoia de a elimina această concurenţă neloială, această diferenţiere a plăţii subvenţiilor per suprafaţă“, a spus dl Rebega.

Plăţi efectuate de APIA
Informaţii cu privire la plăţile în agricultură au fost furnizate de directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, dl Adrian Pintea. „În ceea ce priveşte bugetul, se adaugă 5 miliarde euro sub formă de subvenţii de la bugetul de stat atât pentru sectorul vegetal, cât şi pentru cel zootehnic. Referitor la campania 2015, aceasta a fost atipică, dar şi cu multe dificultăţi. În ceea ce priveşte FEADR, fondul alocat este de 59 miliarde euro, din care s-au efectuat plăţi în valoare de 91,57%. Exerciţiul financiar se încheie la 17 octombrie, zi până în care sperăm să facem plăţi care să depăşească 95%“, a declarat acesta. Oficialul APIA consideră că problememele din sector derivă şi din lipsa cadastrului agricol. „2015 este un an cu mari probleme, începute cu lipsa registrului agricol. Dacă ar exista cadastru electronic şi toate bazele de date interconectate, ar fi mult mai uşor. APIA absoarbe 95% şi 100% din fondurile alocate pe baza legislaţiei. APIA gestionează, pe 2015, 89 de scheme, ceea ce presupune o muncă extraordinar de grea.“ De asemenea, directorul general al APIA a anunţat că intenţia instituţiei este ca, începând cu 1 decembrie, să fie finalizată toată legislaţia ce urmează pentru 2017 şi că în scurt timp va fi făcut public un raport privind activitatea  agenţiei din perioada 2014-2016. „O să puteţi vedea acolo de câte ori s-a lucrat, intervenit, pe o cerere, care a fost încărcătura per funcţionar, va fi o evoluţie a plăţilor şi a schemelor pe ultimii trei ani“, a afirmat dl Pintea. Privitor la avansul subvenţiilor acordate pe cele cinci scheme de plată, directorul general a declarat că se vor acorda începând cu 15 octombrie. „Avansul din acest an va fi dublu, aproape triplu, faţă de cel din 2015, deoarece în cadrul campaniei 2016 am decis să plătim agricultorilor avansuri pe cele cinci scheme de bază din sectorul vegetal. Pentru anul de cerere 2016, statele membre pot plăti avansuri de până la 70% în cazul plăţilor directe şi până la 85% pentru sprijinul acordat pentru dezvoltare rurală. Avansul pe plăţile directe se poate acorda doar după finalizarea controalelor administrative. Astfel, am luat hotărârea să acordăm un avans de 69% în cazul plăţilor directe şi un avans de 84% în cadrul plăţilor pentru dezvoltarea rurală“, a declarat dl Pintea. Pentru campania anului 2016, avansul pentru SAPS este de 96,88 euro/ha, la plata redistributivă, nivelul de 1-5 ha va fi de 5 euro/ha, iar la nivelul 5-30 hectare sprijnul este de 48,85 euro/ha. Plata pentru înverzire prevede suma de 57,37 de euro/ha, iar pentru tinerii fermieri sprijinul este de 22,87 euro/ha. Din partea Fondului de Garantare a Creditului Rural - FGCR - IFN SA a fost prezentă dna Dana Zachi, şef Serviciu Control Intern, care a vorbit despre valoarea comisionului pentru garantare. „Toată lumea se plânge de comisioanele pentru garantare. Acestea sunt însă stabilite de Comisia Europeană. Noi am făcut lobby pentru fermieri, în sensul reducerii acestor comisioane, pentru că ele au fost stabilite în 2008, când toată lumea era în plină criză. Acum băncile dau credite mult mai uşor, cu dobânzi de 2%, de aceea comisionul de garantare de 3,8% este foarte mare şi nepotrivit.“

Legi care nu ţin seama de realitatea din teren
Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR, a adus în discuţie problemele din sistem generate de politicile europene. „Nici o decizie care vine de la Comisia Europeană nu se ia în urma consultării cu organizaţiile profesionale. Nu se întâmplă acest lucru nici la nivel naţional. Nu se consultă şi se iau decizii care par din ce în ce mai curioase. Nu ne-a întrebat, consultat nimeni şi toţi cei care sunt în PE nu au fost niciodată în stare să vină cu dovezi, cu ceea ce înseamnă realitatea din România, pentru a schimba cât de cât situaţia. De aceea ne-am trezit cu atâtea «surprize» care sunt obligatorii şi trebuie executate. O decizie anapoda luată la Bruxelles nu face decât să ne dezavantajeze“, a susţinut dl Baciu. Liderul LAPAR acuză APIA că acordă subvenţii agricole într-un mod nejustificat: „Sper să nu mai dăm bani pe apa sâmbetei. Aţi vorbit despre plafoanele de sprijin. Dar cine le-a stabilit şi la ce s-a raportat când au fost stabilite? Anul acesta râmâi uimit de cum se acordă subvenţiile. Nu am probleme cu colegii din breaslă, dar să iei subvenţie de trei ori cât produci este incredibil. Nici nu mai trebuie să lucreze pământul pentru a avea bani. S-a verificat dacă aduc aceste măsuri vreun efect pozitiv? Oare plus valoarea din agricultură nu se întoarce de la cei cu peste 60 ha în sus? Vorbim de eficienţă, productivitate etc. De ce daţi banii diferenţiat? Nu ştiu cine a stabilit aceste plafoane, dar trebuie să le aducem la realitate. Diferenţa dintre un fermier  cu până la 60 ha faţă de cel cu peste această suprafaţă este de 70 euro. Este corect? Plusul de valoare vine de la cei cu suprafeţe mai mari. Care este logica? Aberaţii mai mari decât în Ordonanţa de Urgentă a Guvernului nr. 3/2015 nu am văzut. Sunt colegi din teritoriu care au pierdut în acest an miliarde de lei pentru că aveau o datorie de 10 lei. Dacă ai avut litigii, şi nu contează ce sumă, pentru că nu este prevăzut un plafon, te trezeşti că nu mai primeşti sprijinul. Litigii care apar nu neapărat din cauza fermierilor. Sunt trei posibilităţi de măsurare a terenurilor agricole şi poţi să te trezeşti că nu coincid. Cunosc un caz în care pentru o datorie de 12 lei nu a primit sprijinul de 4 miliarde lei. Am discutat pe baza acestei ordonanţe de la începutul anului şi nu s-a schimbat nimic. Se pare că nu există interes pentru rezolvarea problemelor şi ne trezim că pierdem miliarde de lei“, a afirmat dl Baciu. Invitat la conferinţa BusinessMark, dl Nicuşor Şerban, administrator al Agroserv Măriuţa, a afirmat că subvenţiile mărite pentru fermierii mici conduc la fărâmiţarea exploataţiilor existente, care cu greu au reuşit să comaseze terenurile pentru a deveni astfel mai eficiente şi performante. „Scopul a fost pentru comasare, dar nu duce decât la decomasare. Cel care primeşte mai mulţi bani se duce şi ia terenul în arendă de la alţi proprietari, pentru că el primeşte mai mulţi bani de la APIA şi nu pentru că este mai performant. S-a ajuns la distrugerea muncii celor care au încercat să facă agricultură sustenabilă în toţi aceşti ani“, este de părere acesta.

Lipsă de specialişti
O altă problemă semnalată de dl Şerban este legată de lipsa personalului specializat în sectorul agricol. „Acest lucru ne trage în jos în competiţia cu fermerii din alte ţări din Europa, pentru că suntem pe aceeaşi piaţă. În continuare România va vinde la preţuri mici. Este firesc, având în vedere că România nu are consumatori interni pentru producţia vegetală. Cu excepţia sectorului de panificaţie, nu avem consumatori interni“, a declarat fermierul. În completarea acestuia, dl Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), a atras atenţia asupra faptului că tineretul nu mai are motivaţia de a se specializa, iar pe cei care doresc să înceapă o afacere în agricultură i-a sfătuit să apeleze la persoane mai în vârstă, care dispun de experienţă. „Pe investitori i-aş sfătui să îşi ia şi un bătrân pe lângă investiţii. Tinerii nu au experienţă. Degeaba ai bani dacă nu ai o echipă pregătită care să implementeze afacerea, o echipă de vânzări care să ştie să vândă sau de marketing, care să ştie să facă diferenţa.“

An dificil pentru industria laptelui
„Preconizam că va fi un an greu, dar nu atât de dificil, ambiguu şi haotic. Un investitor mare european cumpără fabrică după fabrică. De ce cumpără? Pentru a fi puternic. Dacă vreţi să fiţi puternici, uniţi-vă şi veniţi şi cu idei! Avem nevoie de investiţii. Un model este Polonia. O fabrică de acolo a cumpărat utiliaje pentru a procesa 3 milioane de tone de lapte pe an. România procesează între 880 de mii de tone şi 1,2 milioane de tone. Ne putem compara la costuri cu aşa mastodonţi? Avem deficit de lapte pe piaţă de 30%, deci cum putem avea produse 100% româneşti? Trăim de pe o zi pe alta, pentru că aşa ne-am obişnuit. Le spun şi politicienilor, să facă legislaţia în funcţie de nevoile pieţei. Să facă studii de piaţă dacă vor să facă iniţiative legislative care să sprijine capitalul românesc. Până nu reuşim să facem infrastructură şi să avem politici de piaţă inteligente nu ne vom dezvolta“, a declarat dl Cojocaru, preşedintele APRIL.

Ana IONIȚĂ