ProClass - curs intensiv de pregătire profesională pentru antreprenorii din domeniul agricol

​Pe 23 septembrie, echipa Agexecutive, coordonată de Florin Constantin, a prezentat un preambul al cursului intensiv de pregătire profesională pentru antreprenorii din domeniul agricol ProClass, care va începe în luna noiembrie şi va ţine 6 zile. Au fost prezentate două teme: un caz practic „Negocieri B2B (business to business) în agribusiness – Vânzarea imposibilă“, şi „Conservarea apei în sol, o prioritate a prezentului, dar mai ales a viitorului“.

---

n contextul agricol actual, România ar trebui să se uite mai atent la ţările din jur apropiate zonei Mării Negre. Avem acelaşi specific agroclimatic şi de cultură a cerealelor şi plantelor tehnice cu aceste state. În plus, „ne batem“ pe aproape aceiaşi clienţi, cu producători ale căror suprafeţe agricole le depăşesc cu mult pe ale noastre: Ucraina (32 mil. ha), Rusia (123 mil. ha), Turcia (21 mil. ha, despre care nu se prea vorbeşte şi ale cărei ambiţii sunt să devină o mare putere agricolă în zona Mării Negre, fiind în topul marilor exportatori de făină la nivel mondial), alături de Bulgaria (3 mil .ha), Grecia (2 mil ha). Toate ţările din jurul Mării Negre sunt net exportatoare de cereale şi oleaginoase şi se exportă către Orientul Mijlociu. De aceea este extrem de dificil să concurăm pe această piaţă. Deşi primim diverse subvenţii din UE, pentru noi este doar un furnizor de unde importăm cantităţi importante de produse alimentare finite. În analiza prezentată, a fost sesizat un alt aspect care dă de gândit: faptul că în România sunt trei culturi principale care predomină ca suprafaţă, ocupând jumătate din terenul agricol: porumbul, grâul şi floarea-soarelui. Acest lucru ridică şi mari semne de întrebare asupra calităţii lucrărilor şi rotaţiilor extrem de scurte în asolamente, cu consecinţe foarte grave în combatere şi efecte negative asupra solului, mai ales în lipsa aplicării unor tehnici de conservare a apei şi protecţie a microfaunei utile. Acestea ne expun riscurilor economice, în cazul unor atacuri de boli/dăunători sau condiţii climatice extreme. S-a mai constatat că un specific al sectorului nostru agroalimentar este numărul mare de actori de pe lanţ, până la clientul final (consumatorul), adică: furnizor inputuri - distribuitor - FERMIERI - achizitori/traderi - procesatori - retail - consumatori. De multe ori fermierii nu prea reuşesc să producă ce aşteaptă consumatorul, există o întârziere între dorinţele consumatorului (în schimbare) şi ceea ce produce agricultorul la un moment dat. Acesta ar fi una dintre mizele sectorului.

A crescut numărul fermierilor cu peste 10.000 de hectare
Aproape 6 milioane de hectare sunt lucrate de fermieri în sistem profesionist (ca afacere). Sunt 15.000 de fermieri care lucrează peste 100 de hectare (foarte puţini, dacă ne raportăm la numărul beneficiarilor de subvenţii), din care 3.500 au peste 100 de hectare; dintre aceştia, aproximativ 50 au peste 10.000 de hectare. Acest „club 10 mii +“ este în continuă creştere, acum 10 ani fiind cam 30, apreciază Forin Constantin. Este un sistem relativ stabil, cu mai multe „ieşiri“ decât „intrări“, ceea ce înseamnă că pentru un furnizor (fie că este de inputuri, consultanţă etc.) este foarte greu să câştige un client şi este foarte uşor să îl piardă şi să nu îl mai recâştige vreodată. De aceea, pentru succesul unei vânzări trebuie luaţi în calcul toţi factorii, de la produs, brand, cunoştinţele tehnice până la relaţia umană directă, precum şi alte avantaje competitive, aspecte discutate pe rând în cazul practic de „vânzare imposibilă“ propus de formatori. Au mai fost abordate subiecte legate de Pactul Verde şi strategia „De la fermă la furculiţă“, de oportunităţile pe care ar putea să le deschidă pentru unii fermieri noile restricţii şi ţinta celor 25% agricultură ecologică. Este bine să privim pragmatic, şi nu dogmatic, consideră Florin Constantin.
 
Roxana Drăghici