Producător tradițional de vin și ameliorator din pasiune, și-a creat propriul soi de struguri pentru vin

​În comuna Breaza din județul Buzău, viticultorul Marin Lupu îngrijește o plantație de două hectare. S-a încăpățânat să păstreze metoda tradițională de a face vin, iar câteva dintre vinurile sale nu doar că au fost premiate cu Aur la diverse concursuri din țară sau din afara țării, dar au reușit să pună în dificultate degustători avizați. Este și un pasionat ameliorator amator, având deja cel puțin două soiuri din care a obținut și vinuri de calitate. 

​Aromat de Breaza, soi de struguri obținut din Muscat Ottonel și Pinot Noire
Jumătate de plantația Viei din Dealul Cel Mare este cumpărată de la un vecin care a făcut o investiție în reconversie apoi a renunțat la ea, iar cealaltă jumătate din terenul moștenit din familie.
Tehnician mecanic înainte de anii 90, dar crescut printre viticultorii și altoitorii din zonă, Marin Lupu a avut șansa de a învăța mai mult și de a căpăta experiență în obținerea vinurilor de calitate, lucrând timp de 10 ani ca angajat al unui alt investitor.
Ulterior și-a pus pe picioare propria firmă, a cumpărat plantația de vie de la vecinul său (pe care tot el o îngrijise) și treptat a investit în vinificare.
Fiind un pasionat, a adunat în plantația sa mai multe soiuri: Tămâioasă românească (soiul de suflet, cum îl numește și cu care a obținut mai multe premii), Chardonay, Fetească neagră, Sauvignon Blanc ( care s-a dovedit a fi foarte potrivit pentru terroir-ul de aici), Cabernet Sauvignon (pentru că era puțin în zonă), Pinot Noire, Crâmpoșie Selecționată de la Dragășani și alte două-trei soiuri pe care el le-a obținut.
La unul dintre ele lucrează de vreo 20 de ani. A făcut mai multe încercări, combinații sau a selecționat struguri rezultați din autopolenizare. Strugurii, vinificați atât în dulce, cât și sec, au dat vinuri de foarte bună calitate, unice și care au primit și recunoaștere, fiind premiate cu medalii de Aur sau Argint.
Aromat de Breaza a fost obținut printr-o încrucișare de Muscat Ottonel cu Pinot Noire, din care a rezultat un soi cu strugure alb foarte plăcut la gust, cu arome de muscat.
A mai selectat o Băbească Albă din Băbească Neagră, o autopolenizare care a dat un soi cu calități excepționale.
”În literatura de specialitate din anii 60 există Băbească albă, mai slabă calitativ decât cea Neagră, dar eu am reușit să obțin un strugure care ajunge ușor la 260-270 g zahar/l.
De obicei Băbească nu dă vinuri de calitate superioară, dar e foarte productiv. Soiul alb rezultat a păstrat productivitatea (ajunge ușor la 12 tone/ha) și acumulează și zahărul”, explică Marin Lupu.
Tot o selecție rezultată prin autopolenizare a observat la soiul Crâmpoșie Selecționată de Drăgășani, din care a ieșit un strugure frumos, aromat, dar care este încă sub observație. A încercat să-și înregistreze creațiile, dar fără succes până acum. Este convins însă că ceea ce a reușit el să obțină în plantația sa vor deveni soiuri valoroase și este determinat să le conserve într-o plantație separată.
Aceeași dezamăgire o manifestă și în legătură cu acordarea titlurilor DOC, pentru că pe rafturi găsim multe vinuri care nu se califică pentru această certificare și le-ar ”controla inclusiv pe acelea, să vadă cum au obținut acest certificat al calității”.

​Vin obținut prin metode tradiționale
Marin Lupu, după toată experiența sa în producerea de vin, este de părere că soiurile precum Tămâioasa sau Muscatul Ottonel, ar trebui vinificate doar dulci, pentru că numai așa ele păstrează aromele și gustul autentic al boabelor, iar vinul își etalează calitățile.
Altfel, prin fermentație se pierd și nu are prea mare încredere în calitatea vinurilor obținute din soiurile dulci, dar vinificate seci sau demiseci. Este un împătimit al tradițiilor, în obținerea vinului său folosește doar drojdii sălbatice și produse naturale, având o grijă deosebită să nu altereze gustul original al mustului.
Se mândrește cu faptul că nici presarea boabelor nu este prea agresivă, și că prin metodele sale reușește să obțină un vin de calitate care stă alături de celelalte în concursuri și este și premiat. 

​„Am ținut și țin cu orice risc, să fac vin în cel mai tradițional mod, fermentarea este doar cu drojdii sălbatice. În aceste condiții reușesc să obțin vinuri care intră în concursuri alături de celelalte și obțin medalii.
Folosesc chiar o presă care are peste 100 de ani, o piesă de muzeu (chiar are o inscripție pe care scrie că este piesa cu nr. 2 fabricată la Sibiu în 1901”, mai povestește viticultorul din Breaza.
A păstrat în colecția proprie producții din anii 2009, 2014, 2015, 2018 etc. Pentru a obține însă această calitate, își normează foarte atent producția: Dacă potențialul plantației este de 10 tone/ha, eu o las să producă în jur de 4 tone/ha pentru a obține cel mai bun vin din struguri, iar tratamente cât mai puține posibil”, își explică el strategia.
Pentru că produce cantități destul de mici, vânzarea vinului este foarte nișată.
Distribuie în localuri și restaurante și povestește cu mândrie că a văzut sticlele sale de vin în Brașov la prețuri de 200 euro sticla.
Marin Lupu spune că el a ajuns acolo unde și-a dorit: să obțină vinuri de excepție din soiul pe care îl iubește – Tămâioasa Românească și să aibă propria creație și un vin cu calități speciale obținut din acești struguri, vin care să fie recunoscut ca atare.
Din pasiune pentru vin și viță de vie, a devenit autodidact, iar munca i-a fost răsplătită.
 
Roxana Drăghici