Producem mai bine, vindem mai bine

Acesta a fost subiectul propus spre dezbatere în cadrul evenimentului din 9 martie a.c., organizat de Camera Franceză de Comerţ şi Industrie în România (CCIFER). Cu siguranţă agricultura românească a înregistrat un progres important în ultima vreme, dar încă mai sunt multe de făcut. Este nevoie de cunoaştere, de un cadru legislativ prielnic dezvoltării sectorului, de sprijin financiar şi instrumente bancare dedicate, iar lista poate continua.

În deschidere a luat cuvântul dna Adriana Record, director CCIFER, care a afirmat că agricultura este unul dintre principalele puncte de atractivitate ale economiei româneşti şi că expertiza companiilor membre, care activează în tot lanţul de producţie, este importantă pentru a găsi soluţii la problemele specifice sectorului. „Putem analiza o serie de probleme şi să găsim soluţii, per ansamblu, pentru agricultura din România. Am publicat Cartea Albă a Agriculturii, în care am prezentat 35 de măsuri pentru a moderniza şi sustenabiliza sectorul. Unele dintre aceste măsuri au fost puse în aplicare, dar mai sunt probleme de actualitate: realizarea cadastrului terenurilor agricole, realizarea infrastructurii de irigaţii sau formarea profesională în agricultură. Împreună şi cu autorităţile vom reuşi să găsim soluţii coerente şi eficiente pentru companii şi fermieri. CCIFER reuneşte în prezent 500 de companii membre, cu capital francez şi românesc, ce fac parte dintr-o diversitate de sectoare de activitate. Sperăm că prin expertiza membrilor şi partenerilor noştri să contribuim durabil şi eficient la o mai bună poziţionare a sectorului agricol“, a afirmat dna Record. Parteneri în organizarea seminarului au fost Camera de Comerţ Italiană pentru România (CCIpR), reprezentată de dl Adrian Dimache, precum şi Ambasada Regatului Ţărilor de Jos în România, reprezentată de dl Emar Gemmeke, consilier pentru agricultură în cadrul instituţiei. Domnul Dimache a vorbit despre faptul că interesul general al firmelor este să-şi mărească veniturile, iar acest lucru poate fi realizat prin diminuarea riscurilor, unde Fondul Mutual joacă un rol-cheie, prin diversificarea produselor şi pătrunderea pe sectorul agriculturii ecologice. „Noi suntem interesaţi de agricultura bio deoarece considerăm că acest sector poate să crească foarte mult în România. Depinde foarte mult de fermierii români, dar şi de modul în care sunt ajutaţi să treacă de la agricultura convenţională la cea bio. Acest lucru se poate realiza printr-o colaborare deschisă şi cred că este în interesul tuturor deoarece, în timp, se pot obţine venituri mult mai mari. Piaţa bio este importantă şi devine din ce în ce mai mare la nivel mondial, având o creştere anuală de 2%“, a precizat secretarul general al CCIpR. Emmar Gemmeke a subliniat că Olanda este cea de-a doua mare ţară exportatoare de produse agricole graţie faptului că a înţeles cum trebuie să producă şi cum să vândă. „Încercăm să aducem această expertiză în România şi ne concentrăm pe sectorul zootehnic, pe legume şi fructe. Ne îngrijorează calitatea solului din România, a cărui cantitate de nutrienţi se diminuează. Este important să diversificaţi culturile şi să păstraţi solul în bune condiţii.“ Din partea Ministerului Agriculturii a luat cuvântul dl Viorel Morărescu: „Avem un potenţial natural şi uman foarte favorabil pentru a produce mai bine. Foarte important este să ne îndreptăm în viitor şi spre partea de procesare pentru că acum exportăm foarte multă materie primă. Prin măsurile din PNDR s-au făcut investiţii în agricultură, dar şi în procesare. MADR s-a implicat pe partea de calitate alimentară, a înfiinţat Agenţia Zonei Montane, în condiţiile în care România are un potenţial extraordinar, circa 30% din suprafaţa României fiind în zona de munte. Sper ca în viitor să obţinem mai multe produse din această zonă, acestea având o calitate şi o specificitate aparte. O altă preocupare este pentru agricultura ecologică. La ora actuală, pe 210 mii ha se practică o agricultură ecologică, cu tendinţa de a creşte această suprafaţă. Alte preocupări ale instituţiei sunt legate de schemele de calitate şi de a avea cât mai multe produse cu denumire de origine protejată, indicaţie geografică protejată sau specialitate tradiţională garantată. În general, calitatea face diferenţa şi nu cantitatea. Plus valoare aduce calitatea. Ne dorim ca produsele româneşti să se găsească pe piaţa europeană şi nu numai. Suntem, din păcate, deficitari la capitolul organizare. Cred că fermierii ar trebui să se organizeze mai bine astfel încât să poată să producă, să proceseze şi să vândă în comun anumite produse, pe anumite branduri, ca să poată ieşi şi pe alte pieţe cu produsele lor. Cred că împreună putem face ca produsele româneşti să fie mult mai vizibile pe piaţa românească, europeană şi nu numai.“ Din partea Groupama Asigurări a luat cuvântul dl Călin Matei, deputy CEO, care a afirmat că, atunci când se produce la o calitate superioară şi cu un cost mai mic, cu siguranţă şi valorificarea va fi mai bună. „Nu trăim într-o societate în care riscurile scad, ba, din contră, ele cresc, dar important este cum reuşeşti să manageriezi acele riscuri.“ Este important să cunoşti riscurile care pot perturba activitatea fermei, iar reprezentantul companiei de asigurări a făcut o clasificare a acestor riscuri: de producţie, de piaţă, financiare, instituţionale şi umane. „Riscurile nu sunt independente, ele sunt corelate. Dacă ai o secetă profundă, ea va influenţa producţia, capacitatea de a rambursa creditele etc. Sunt în corelaţie şi nu poţi să spui că ai găsit o soluţie unică pentru a le rezolva pe toate. În urmă cu un an am făcut primul barometru al fermierilor, pe care l-am dorit să fie o platformă de discuţie, unde să putem înţelege riscurile şi cum putem să le reducem sau să le manageriem mai bine într-un mod predictibil. 94% din fermierii participanţi la studiu au identificat seceta ca fiind fenomenul climatic care poate avea cel mai mare impact asupra afacerii lor. La începutul acestui an am lansat un produs inovativ pe piaţa românească de asigurări, un produs care protejează împotriva tuturor riscurilor climatice, fie că vorbim de grindină, ploi torenţiale, secetă sau inundaţii etc. Produsele de asigurare sunt accesibile pentru o bună parte a fermierilor care îşi permit financiar să plătească o astfel de primă de asigurare. În cea mai mare parte a ţărilor din Europa primele de asigurare sunt subvenţionate, atât de UE, cât şi de statul respectiv, şi cred că este un mecanism care poate fi aplicat inclusiv în România, însă este un mecanism care trebuie aplicat în corelaţie cu existenţa unui fond de solidaritate naţională, care să preia şi acele riscuri care nu pot fi asigurate: dăunători, poluare şi incidentele de mediu“, a precizat dl Matei. La finalul evenimentului au avut loc ateliere de lucru privind industria laptelui, trasabilitatea produselor biologice, seminţele şi sistemele de producţie în cadrul cărora participanţii au beneficiat de un schimb de experienţă valoros.

Ana IONIŢĂ